Ce rămâne din Pactul Verde European după alegeri?
Ne spune Elena Calistru, co-fondatoare Funky Citizens.
Europa va continua să se încălzească, indiferent de rezultatul voturilor din 9 iunie. În ediția trecută ți-am prezentat cât de atenți sunt candidații la problemele de mediu, pentru că deciziile Parlamentului European pot influența acest traseu. Acum revenim cu un update despre rezultate.
Încheiem seria de newslettere noua grijă: alegerile europarlamentare, ce face parte din proiectul Digital Activism Accelerator, implementat de Funky Citizens, parte din TechSoup Global Network.
52% dintre români au votat la alegerile europarlamentare. Procentul a crescut cu fiecare tur de alegeri din 2016 încoace, când au votat 39%. Din țara noastră vor pleca la Bruxelles 19 europarlamentari din Coaliția PSD-PNL (48.7 %), șase din AUR (15%), trei din Dreapta Unită (8,6%), doi din SOS (5%), doi din UDMR (6,5%) și candidatul independent Nicu Ștefănuță (3,1%). El este primul candidat din partea Partidului Verde ales direct care ne va reprezenta în partidul european cu același nume: I can report a 100% increase from Romania (Pot raporta o creștere de 100% din România [procentul de politicieni în Partidul Verde]) a spus în primul său discurs de la Bruxelles.
La alegerile pentru Parlamentul European, partidele populiste au crescut în procente în țări precum Germania, Franța, Spania, Polonia sau Austria. În Franța, partidul populist de dreapta, anti-imigrație, Adunarea Națională, a obținut un scor dublu față de partidul președintelui Emmanuel Macron (32%). De aceea, el a dizolvat parlamentul și a convocat alegeri parlamentare anticipate în două runde.
Partidul Alternativa pentru Germania a ajuns pe locul doi la rezultatele parțiale, cu 5% mai mult față de alegerile anterioare. Partidul e sceptic în privința schimbărilor climatice, împotriva imigranților și a refugiaților.
Rezultatele ne fac să ne întrebăm: Va mai rămâne Pactul Verde European în picioare?
Acesta este un pachet de inițiative politice adoptat în 2019 ca să îmbunătățească acțiunile europene spre o tranziție verde. El conține teme legate de climă, mediu, energie, transporturi, sectorul industrial, agricultură și finanțare durabilă.
Ca să răspundem, am vorbit cu Elena Calistru, membră a Comitetului Economic și Social European, instituția europeană ce reprezintă vocea angajatorilor, a muncitorilor și a organizațiilor societății civile. Ea este președinta și co-fondatoarea Funky Citizens, care se ocupă de educarea civică a cetățenilor și monitorizarea proceselor democratice.
Răspunsul ei pe scurt: „Sigur, nu o să mai avem niște voci atât de puternice pro Pactul Verde European, dar nici nu mă aștept să îi cânt proholdul.”
Iată interviul, cu informații mai detaliate:
Ce preziceri am putea face pe baza creșterii extremei dreapta în urma alegerilor de la europarlamentare în legătură cu Pactul Verde European?
Încă de dinainte de a vedea rezultatele alegerilor, am observat că unii dintre competitori, chiar Ursula von der Leyen și partidul EPP (European People's Party), au început să facă un pas în lateral privind Pactul Verde European. În plus, după invazia Rusiei în Ucraina a început efortul de a ne asigura o oarecare independență energetică de Rusia. Încercarea a trezit semne de întrebare cu privire la Pactul Verde European și la tranziția verde în general. Toate discuțiile astea, în opinia mea, deja luaseră mult din avântul Pactului și s-au resimțit cu atât mai mult în timpul alegerilor.
Cumva terenul deja era pregătit și era de așteptat ca momentul în care, până și leadership-ul care a venit cu Pactul Verde European ajunge să tune it down, înseamnă că, în mod evident, întreaga mișcare spre zona asta a avut de suferit.
Componența Parlamentului European nu este însă atât de dramatică. Sunt mult mai mulți europarlamentari de extremă dreaptă și Verzii au pierdut multe locuri față de mandatul trecut, dar nu cred că există un risc de abandon total al Pactului. El a venit ca urmare a implicării EPP-ului care, în continuare, are cel mai mare număr de voturi.
De ce se simte nesiguranța de a mai investi în tranziția verde?
Pentru că sunt probleme în implementarea Planului de Redresare și Reziliență (PNRR), și nu doar în România. Proiectele astea au venit după pandemie și au vrut să ofere cadrul financiar ca să facem tranziția verde. Eu am fost raportor din partea societății civile pe PNRR. Angajamentele făcute prin aceste proiecte trebuie îndeplinite până în iunie 2026. Noi suntem bine trecuți de jumătatea programului. Mai e foarte puțin, mai sunt doi ani de implementare. Unele dintre ținte erau ambițioase și foarte ambițioase.
Și, din păcate, s-au întâmplat trei lucruri care au dus la o implementare mult mai greoaie a programelor.
Pe de-o parte, a fost problema legată de invazia Rusiei din Ucraina care a dus cu sine creșterea prețurilor la energie, inflație foarte mare. Recovery and Resilience Facility (RRF) a fost în premieră un mecanism de finanțare bazat inclusiv pe luarea de promulgări de către Comisia Europeană. Asta a fost o mare inovație și cumva marea schimbare structurală legală.
O dată cu inflația și cu creșterea ratelor dobânzilor, costurile împrumuturilor pentru bugetul Uniunii au crescut teribil față de ce se bugetase inițial. Și, chiar la începutul anului, a trebuit făcută o modificare la cadrul financiar multianual al Uniunii Europene.
Apoi a fost implementarea RRF. Multe dintre țările care au avut alocări semnificative de bani sunt în aceeași situație – nu au forță de muncă disponibilă, pentru că majoritatea muncitorilor sunt plecați. Există o criză, de fapt, de forță de muncă peste tot în Europa. Vorbim de o populație îmbătrânită. Nu mai sunt muncitori. Și multe dintre proiectele astea, deși aveau finanțare, nu s-au putut realiza.
Și apoi sunt și alte probleme legate de procedurile astea birocratice, de capacitatea administrativă a statelor de a implementa proiecte atât de complexe, care au principii pe care nu le-au mai aplicat până acum.
720 de politicieni vor forma noul mandat la Bruxelles – 191 din partidul conservator EPP (European People's Party), 135 din partidul S&D (Socialists and Democrats), 83 din partidul central liberal Renew Europe, 71 din partidul de extremă dreapta ECR (European Conservatives and Reformers), 57 de la partidul de dreapta radicala ID (Identity and Democracy), 53 de la Partidul Verde și 35 de la European Left.
95 dintre europarlamentari (38%) sunt neafiliați, ceea ce face majoritatea politică flexibilă și volatilă în funcție de setul de politici aduse în discuție. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat că își dorește o coaliție cu social-democrații europeni (S&D) și liberalii din Renew Europe (RE), adică o continuare a guvernării UE din ultimii cinci ani.
„Eu nu cred că se va opri de tot (n.r. Pactul Verde European)”, spune Elena. „Motivul e unul foarte simplu. Nu cred că există om din Europa care trăiește acest început de vară și nu își dă seama cât de important este să facem ceva pe partea asta. Din fericire sau nu pentru cei care susținem Pactul Verde European și tot ce înseamnă tranziția verde, argumentele sunt pe stradă și le vede toată lumea”.
✨Extra:
🇪🇺 Experții de la Centrul de Politici Europene au făcut o analiză amănunțită a rezultatelor de la alegerile europarlamentare. Ctește-o aici.
Până data viitoare,
Patricia, Marian & echipa noua
Mulțumim Luisei Balaban pentru că are grijă de identitatea vizuală a acestui newsletter și Oanei Racheleanu pentru editare.