Ministrul Mediului, Tánczos Barna, propune uciderea a 426 de urși printr-un ordin de ministru. Decizia nu e oficială, însă administratorii fondurilor de vânătoare se pregătesc pentru împușcarea urșilor și încasarea banilor. Cât costă un urs? Ne spun jurnaliștii de la Pressone.
Federația Coaliția Natura 2000 și Asociația Agent Green au solicitat retragerea ordinului, pentru că încalcă norme legale, științifice și morale. Propunerea ar dezechilibra ecosistemul și ar deschide vânătoarea de trofeu. Ursul este specie protejată, iar împușcarea lui se dovedește a fi „legitimă” doar dacă autoritățile din comunitatea afectată analizează situația urșilor care provoacă probleme oamenilor și orice altă alternativă, cum ar fi relocarea, eșuează. În acest caz, ursul este „extras” din zonă, adică ucis. Ministrul spune că, împreună cu echipa lui, au folosit „o formulă matematică” din care a rezultat că 426 de urși vor ataca oamenii anul viitor, așa că trebuie împușcați preventiv.
„Dacă un om pune în pericol viața altor oameni atunci se dau cote de recoltare pentru uciderea preventivă a 426 de oameni?”, întreabă Declic și Agent Green în petiția prin care cer retragerea ordinului și oprirea vânatului. Semnează și tu aici.
Subiectul urșilor din România este unul controversat și dezbătut des în spațiul public. Colega noastră, Anca Iosif, oferă mai mult context în ultimul ei newsletter. Citește-l dacă îți stârnește interesul.
🌳 Unde locuiesc urșii?
Problema urșilor este, în parte, problema exploatării pădurilor virgine și seculare. Defrișările distrug habitatele animalelor și le determină să se apropie de comunitățile umane. În prezent, doar 3% din pădurile carpatice sunt strict protejate de tăieri și intervenții iresponsabile.
Echipa Greenpeace România străbate în mai și iunie întreg lanțul Carpatic, ca să arate de ce minimum 10% din suprafață ar trebui protejată până în 2030. Le poți urmări călătoria live pe youtube sau îi poți citi sporadic pe Instagram și Facebook. E o ocazie să înveți mai multe despre biodiversitatea din inima Carpaților.
Ca să înțelegem de ce e necesar să atingem cel puțin acest procent, am vorbit cu Alexandru Teleagă despre pădurile virgine. Alexandru are 37 de ani și e inginer. Alături de Asociațiile Atitudine și Agent Green, a salvat pădurea virgină Olteană în 2016 de la tăiere. Acum, face parte din Asociația Altitudine și se implică în acțiuni de protecție.
Pădurile virgine sunt ultimele ecosisteme forestiere care supraviețuiesc în formă pură, fără ca omul să intervină în vreun fel. Ele pot fi primare, deloc influențate de om, și secundare (cvasivirgine), în care se observă mici influențe antropice, cum ar fi o stână, sau intervenții minore din trecut care nu le-au afectat structura.
România găzduiește aproximativ 60% din pădurile virgine ale Europei.
🌳Cum se gospodăresc pădurile virgine?
„Pădurile virgine au copaci de toate vârstele”, spune Teleagă. „Aceștia cresc până la limita longevității și devin găunoși – au găuri făcute de ciocănitori și găzduiesc multe insecte. Când putrezesc suficient, cad la sol și devin lemn mort, care hrănește ecosistemul și ajută regenerarea”.
Lemnul mort creează habitate pentru multe specii de plante, insecte, ciuperci care altfel ar ajunge la extincție. Materia organică rămâne în ecosistem și contribuie la regenerarea arborilor. Așa se face că pădurile virgine dispun de cea mai abundentă biodiversitate și găzduiesc peste 13.000 de specii.
🌳Cum au rezistat în România?
Alexandru spune că la noi s-a făcut mult timp exploatare fără tehnologii, precum funiculare, pe care cei din Occident le-au avut mai devreme. În plus, România are multe păduri de fag, iar molidul a fost mai căutat. Asta nu ne-a salvat de la exploatările masive din perioada celui de-al doilea război mondial sau din comunism.
🌳Cum am protejat până acum pădurile virgine din România?
Institutul de Cercetare și Amenajări Silvice a făcut primul studiu al potențialelor păduri virgine din România în 2005. Apoi, Ministerul Mediului și Pădurilor a emis un ordin de ministru în 2012 care stabilea criteriile pentru identificarea pădurilor virgine și cvasivirgine, dar fără o formă de protecție clară. Abia în 2016 s-a înființat Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine din România care a interzis tăierea.
„Închipuie-ți din 2005 până în 2016 cât au putut să taie băieții”, explică Teleagă. „Au știut unde sunt acele păduri, pentru că studiul a stat în sertar la minister. Se știa că la un moment dat o să fie protejate și au compromis cat mai multe, ca sa nu mai poată fi incluse în protecție”.
🌳De ce ne sunt necesare pădurile virgine?
Împreună cu urșii, peste 10.000 de specii, inclusiv cele în pericol de extincție, au habitate în pădurile virgine. Ele conservă biodiversitatea.
Sunt o lecție vie despre cum trebuie gestionate pădurile. Cu un cod silvic ce pune accent doar pe rolul economic al exploatării forestiere, e important să învățăm cum să menținem ecosistemul pădurii sustenabil.
Pădurile stochează cantități masive de carbon și mențin echilibrul climatic.
Pădurile virgine sunt ecosisteme care au rezistat de aproximativ 10.000 de ani fără intervenția umană. Asta ne amintește că noi avem nevoie de natură, nu invers.
Din păcate, prima schiță a proiectului pentru Noul Cod Silvic îngrijorează societatea civilă. Sistemul nostru de combatere a exploatării ilegale, oricum ineficient, rămâne același. În plus, se legalizează retrocedările din pădurile statului, ceea ce dă undă verde tăierilor și ne pune la risc să rămânem cu mai puține păduri.
Cum poți contribui? – Semnează petiția!
✨Extra:
Bogdan Dincă ne arată ce înseamnă să fii „sărac energetic” la marginea Bucureștiului. A scris mai pe larg despre criza energetică cu care se confruntă România aici. Important de știut este că ea marchează lipsa accesului la electricitate, dificultăți în plata facturilor și ineficiența energetică a locuințelor. Articolul face parte din seria de articole Scena9 despre impactul societății consumeriste asupra Bucureștiului, despre care ți-am mai povestit. :)
De data asta, am vizitat habitatul natural al urșilor. Ne-am uitat în ograda țării noastre, unde situația urșilor, criza energetică și ineficiența în protejarea pădurilor ne îngrijorează. Cu toate astea, pădurile virgine rămân cel mai frumos loc de pe pământ.
Tu ce crezi? Scrie-ne mai jos în comentarii.
Pe curând,
Patricia & echipa.