Ce înseamnă mai mult armament pentru criza climatică?
Și dublul standard al decidenților în fața riscurilor care ne amenință viața de zi cu zi
Patru din zece români se tem de război. E îngrijorarea cel mai des menționată într-un sondaj INSCOP publicat luna trecută. În comparație, aproape doi din 100 se tem pentru deteriorarea mediului. Are sens acest rezultat, luând în calcul invazia totală a Ucrainei pe care o vedem de doi ani aproape de granițele țării și cât de imprevizibile sunt deciziile aliatului nostru istoric, Statele Unite ale Americii.
Îngrijorarea se vede și în deciziile politice – România a cheltuit cu 43% mai mult pentru apărare în 2024 față de anul precedent. Asta înseamnă că Guvernul României a alocat Ministerului Apărării Naționale 19 miliarde de euro în 2024 (cu 6 miliarde de euro mai mult față de 2023). În plus, actual Ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, plănuiește să cumpere la toamnă rachete israeliene – asta în timp ce Israelul continuă să comită un genocid în Fâșia Gaza.
În această ediție, încercăm să privim spre o victimă mai rar menționată a războiului – mediul înconjurător. Ne uităm la legătura dintre siguranța noastră și bunăstarea mediului și care e impactul conflictelor militare asupra sa.
De ce acum?
La finalul lunii iunie, liderii țărilor membre NATO s-au întâlnit la Summitul de la Haga, Olanda. Acolo, și-au asumat să crească procentul de buget alocat apărării la 5% din produsul intern brut (PIB) până în 2035. Procentul s-ar împărți în 3,5% din PIB pentru armament și forță militară și 1,5% pentru infrastructura mai largă, precum securitatea cibernetică. Înainte, ținta oficială a NATO era de minim 2% din PIB. România a susținut abordarea.
Decizia a venit în baza conflictelor din ultimii cinci ani. Războiul din Ucraina continuă, iar Secretarul General NATO, Mark Rutte, a spus că: „Suntem toți flancul estic”, făcând referire la amenințările Rusiei. Donald Trump și alte voci din SUA s-au plâns că aliații europeni se bazează prea mult pe sprijinul lor militar și a amenințat că ar putea să părăsească alianța, ceea ce i-a făcut pe membrii NATO să se conformeze cu cerințele sale.
Spania, în schimb, s-a opus. A alocat încă 0.4% din PIB, iar Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a declarat că poate îndeplini angajamentele față de NATO cu 2,1% din PIB pentru apărare. „Cred că este groaznic”, a spus Trump și a amenințat că îi va „face să plătească de două ori mai mult” prin sancțiuni comerciale. Sánchez a explicat că fiecare țară trebuie să aibă dreptul să evalueze decizia – în cazul său, să aloce mai mulți bani apărării ar însemna să sacrifice alte domenii, cum ar fi să crească impozitele sau să reducă bugetul alocat tranziției verzi.
Angajamentul a fost „o mare victorie” pentru Trump și a susținut că Europa face pași spre responsabilitate. Însă cum rămâne cu responsabilitatea socială și cea climatică?
Mediul înconjurător, altă victimă a războiului
Armatele globale și industriile de armament produc minim 5,5% din totalul emisiilor de carbon. Prin comparație, aviația civilă reprezintă 2% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Iar procentele sunt estimate din puținele date pe care le avem, pentru că nicio țară nu e obligată să raporteze emisiile militare.
Dacă toate forțele militare ar fi o țară, ar fi pe locul patru în topul țărilor cu cele mai mari emisii de carbon în 2023 (după Statele Unite ale Americii, China și India). Aproximativ o treime sunt cauzate bazelor militare și restul operațiunilor. Nick Buxton, cercetător la Institutul Transnațional din Amsterdam, numește emisiile militare elefantul din cameră căruia nu i-am acordat atenția necesară până acum.
În plus, războaiele vin să distrugă. Elimină toxine în aer, fac defrișări ilegale și distrugeri care sunt greu de de cuantificat. Contaminează apa și cresc apariția problemelor de sănătate. În Ucraina, invazia Rusiei a dus la afectarea a trei milioane de hectare de pădure, dintre care un milion de arii protejate. Exploziile au dus la distrugerea barajului Kahovka, care a omorât atât oameni cât și animale și a afectat profund ecosistemul din jurul râului Seym. Iar la finalul anului trecut, aproximativ 5.000 de tone de țiței au fost deversate în Marea Neagră și Marea Azov, după ce două petroliere rusești s-au prăbușit în Strâmtoarea Kerch.
Nici Delta Dunării nu stă prea bine, ceea ce ne afectează și pe noi.
Cheltuielile militare globale au crescut cu 25,9% în ultimul deceniu. Ce nu a crescut, însă, este bugetul pentru combaterea schimbărilor climatice la nivel global. Țări precum Franța, Germania, SUA sau Regatul Unit alocă de 30 de ori mai mulți bani forțelor militare decât gestionării crizei climatice. În România, nu avem o sumă clară alocată schimbărilor climatice, pentru că bugetul se adună de la mai multe instituții și surse de finanțare, cum ar fi Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) sau Banca Mondială pentru gestionarea dezastrelor naturale.
Cu toate astea, pierdem tot mai multe vieți din cauza crizei climatice. Europa se încălzește de două ori mai repede față de media globală din mai multe motive, dar țările membre ale Uniunii Europene vorbesc tot mai rar despre asta. Liderii acestor țări „încep să uite că lupta împotriva schimbărilor climatice ar trebui să fie una dintre principalele noastre priorități”, după cum a declarat prim-ministra daneză Mette Frederiksen, în contextul în care Danemarca a preluat în această lună președinția rotativă a Consiliului UE.
Pe 5 iulie au fost aproape 43 grade Celsius în București. În Spania și Portugalia s-au atins maxime de 46,6 grade Celsius. În Italia și sudul Franței, au depășit 40. Ca răspuns, mai multe orașe din sudul Franței au închis școlile pe 1 iulie. După ce un muncitor din Italia a murit de căldură, autoritățile au interzis desfășurarea muncii fizice în aer liber la orele cu temperaturi de vârf.
Imperial Gratham Institute estimează că primul val de căldură de vara aceasta, de la finalul lunii iunie și începutul lunii iulie, a cauzat 1.504 decese suplimentare în exces. Cercetătorii au studiat 12 orașe de-a lungul continentului și au concluzionat că „valurile de căldură sunt extrem de mortale, iar decesele raportate oficial rămân semnificativ subestimate”.
Veștile astea sunt șocante și pentru noi. Le menționăm aici, pentru că arată cum schimbările climatice nu se opresc doar pentru că traversăm o criză de securitate. Poate nu auzim criza climatică așa cum auzim detonări de explozibil, dar ea e mereu în fundal, ca o amenințare la adresa siguranței vieții pe Pământ.
Influențează decizia de la Summit-ul NATO bugetul alocat schimbărilor climatice?
Acțiunea pentru Securitate în Europa (eng., Security Action for Europe, SAFE) prevede un plan prin care să ofere spațiu financiar statelor membre pentru aceste investiții în apărare. De exemplu, statele vor putea mări cheltuielile pentru apărare fără să le încadreze la deficit, dacă sunt peste bugetul lor. În legislația europeană, stabilitatea economică este strict limitată la un deficit per stat membru de cel mult 3% din PIB-ul național și datoria publică la cel mult 60%.
Mai mult, Comisia Europeană va crea un instrument de împrumuturi de 150 miliarde de euro pentru investiții comune în apărarea aeriană, artilerie, drone, mobilitate militară și securitate cibernetică. Se vor propune mecanisme prin care fondurile de coeziune să poată fi direcționate, opțional, către investiții în domeniul apărării. O discuție mai aprofundată despre asta poți citi aici.
Am contactat purtătorii de cuvânt ai Uniunii Europene pe acest proiect să ne spună perspectiva lor asupra angajamentului luat de membrii NATO. Aceștia au spus că vor sprijini cele 23 de state membre care sunt aliate NATO să crească industria de apărare, astfel încât să nu fie nevoie de reducerea bugetului din alte sectoare. Despre acest program, președintele Nicușor Dan a spus că România urmează să decidă cât își dorește să investească în următoarele două luni. Comisia Europeană va oferi autonomie statelor pentru a-și stabili prioritățile financiare.
Todor Arpad, cadru didactic la SNSPA și coordonator al Masterului în Studii de Mediu și Dezvoltare Durabilă, e de acord că nu ar trebui să ne îngrijoreze obiectivul de 5% din PIB pentru apărare.
Interesul pentru schimbări climatice e foarte redus în România, s-a văzut asta și în campania electorală. Nu se schimbă el dacă vine alt domeniu [n.r. în atenția publică], spune acesta.
Mai degrabă altele sunt problemele care ne îngreunează progresul către tranziția verde. Pe de o parte, colectarea mai multor taxe, „care nu ține doar de acest angajament [de apărare]”, subliniază Arpad. Apoi, capacitatea instituțională de a folosi banii strânși. „Multe lucruri se pot folosi ca scuze pentru a nu face ceva. Poți să ai bani, dar să nu faci unele lucruri (exemplu: PNRR). Obiectivul pe apărare este una dintre ultimele cauze care ar afecta investițiile din România”, declară acesta.
Dublul standard al Uniunii Europene
Nu doar războiul amenință siguranța regională, crede economistului politic, Sebastian Mang.
Uniunea Europeană are nevoie de investiții între 300 și 420 de miliarde de euro pe an, ca să poată face față provocărilor climatice și sociale. Asta înseamnă aproximativ 2,1 – 2,9% din PIB-ul UE, bani necesari pentru tranziția energetică, protejarea biodiversității, locuințe accesibile, dar și sisteme mai bune de sănătate și educație. Prin comparație, UE plănuiește să aloce 800 de miliarde de euro în următorii patru ani pentru înarmare. Însă multe dintre statele membre nu-și permit să crească bugetele pentru apărare fără tăieri din alte domenii, majorări de taxe sau schimbări fiscale, scrie Mang.
România e cel mai bun exemplu în acest caz. În pragul unei perioade de austeritate, astfel de investiții economice ar putea crește resentimentul public. În ultimii ani, lipsa de transparență și de comunicare adecvată a guvernului față de răspunsul României la războiul de la graniță a lăsat spațiu liber partidelor de extremă dreaptă care au alimentat o retorică anti refugiați ucraineni. Fake news-urile, ca alocațiile pentru copiii ucraineni de 3.700 de lei, au înflorit peste tot pe internet și nu fac decât să servească intereselor Rusiei.
Cornelia Hildebrant, Vice-președinta platformei de stânga transform!europe, critică abordarea Comisiei Europene, pentru că „nu implică soluții diplomatice, măsuri de consolidare a încrederii, căutarea de compromisuri sau respectarea liniilor roșii, ci mai degrabă pregătirea pentru război.”
Iar Europa are nevoie de mai multă cooperare transfrontalieră, scrie istoricul Adam Tooze. Într-un articol pentru Financial Times, el spune că problema nu e că bugetele pentru apărare nu s-au dublat, ci că „Europa cheltuiește atât de mult și obține atât de puțin în schimb – nicio prevenție eficientă, puține trupe detașabile, niciun stoc de arme pe care să le furnizeze Ucrainei”. În schimb, țările UE ar trebuie să facă achiziții de armament împreună, ceea ce ar reduce costurile, și ar trebui să demonstreze că „o creștere cantitativă a cheltuielilor va aduce cumva o îmbunătățire calitativă” mai adaugă acesta.
Însă asta ar însemna mai puțini bani pentru industria de armament, care se bucură de profituri record.
Problema pe care investițiile militare n-o pot rezolva
Un risc pe care noile muniții nu-l vor putea rezolva este cel climatic. Anul trecut, Agenția Europeană de Mediu a zis clar și răspicat că „Europa nu este pregătită pentru creșterea rapidă a riscurilor climatice”, subliniind că acestea „amenință securitatea energetică și alimentară, ecosistemele, infrastructura, resursele de apă, stabilitatea financiară și sănătatea populației”. Și NATO recunoaște că „se confruntă cu numeroase provocări de mediu, în special din cauza riscurilor generate de schimbările climatice”.
Ioan Manci, lector universitar la Universitatea Babeș-Bolyai și general-maior trecut în rezervă din 2017, spune într-un interviu pentru acest material că „e nevoie de preocupare mai atentă, mai serioasă, mai responsabilă pe protejarea mediului de tot ceea ce înseamnă securitate ecologică” în România. Ultimele două strategii naționale privind apărarea țării includ mențiuni legate de riscul schimbărilor climatice, ceea ce arată că o preocupare pentru această arie a securității există.
Cât despre creșterea emisiilor cu efect de seră odată cu achiziționarea mai multor echipamente militare, Manci admite că „e nevoie de un efort permanent [...] pentru gestionarea cu prudență a acestei dimensiuni a securității”.
Conflict and Environment Observatory estimează că o creștere cu 1 % din PIB în cheltuielile militare poate determina o majorare de 0,9–2 % a emisiilor naționale. Asta pentru că aceste cheltuieli generează un efect puternic poluant, prin „producția intensă de echipamente consumatoare de energie, utilizarea de tehnologie veche bazată pe combustibili fosili și menținerea unor lanțuri lungi de aprovizionare cu mari amprente de carbon”.
În timp ce 1,5% din cei 5% alocați pentru apărare vor merge către „infrastructura critică”, asta nu include, cel puțin explicit, restaurarea habitatelor naturale, în peste 80% dintre cazuri în „stare precară”. Avem nevoie de ecosisteme sănătoase, atât pentru a absorbi emisiile de carbon, cât și pentru a face față schimbărilor climatice. Dar deficitul de finanțare pentru biodiversitate este estimat între 18,7 și 21,5 de miliarde anual.
De aceea, peste 1.500 de cercetători cer Comisiei să crească semnificativ finanțarea dedicată biodiversității în noul său cadru financiar multianual (CFM) care va începe în 2028 și va stabili cum se vor cheltuii banii UE până în 2034. Chiar dacă instituțiile europene au decis deja să crească finanțarea pentru biodiversitate la 10% din bugetul pe termen lung al Uniunii până în 2026-2027, scrisoarea semnată de cercetători spune că până și acel obiectiv de finanțare „va fi dificil de atins”.
Extra
🪖 Urmărește acest video despre impactul forțelor armate asupra crizei climatice.
🌱 Dacă ai între 14 și 35 de ani, poți contribui la Planul Național de Acțiune al Tinerilor privind Schimbările Climatice, completând acest formular până pe 31 iulie. Asociația Tineri pentru Sustenabilitate a inițiat această consultare pentru a afla ce probleme identifică tinerii din România în domeniul schimbărilor climatice și ce soluții propun aceștia, astfel încât să construiască un plan de acțiune care reflectă cu adevărat prioritățile acestora. Ei organizează și Conferința locală a tinerilor privind schimbările climatice, care a avut prima ediție anul trecut.
Pe curând,
Marian & Patricia