Cine (nu) investește în planeta noastră?
Parlamentul European adoptă politici mai ambițioase de mediu, dar băncile se prefac că finanțează energia verde.
Mă dau un pic de la butoane și o las pe Patricia să vă scrie prima parte a newsletterului, despre Ziua Pământului.
Astăzi, 22 aprilie, sărbătorim Ziua Internațională a Mamei Pământ. De mai bine de 50 de ani, oamenii marchează protejarea naturii (și, implicit, a noastră) în fața poluării și exploatării.
Cum a început?
În America anilor 70, industria automobilelor ce scoteau gaze de eșapament toxice era în floare. Aerul poluat avea mirosul bogăției, până a început să dăuneze sănătății. Senatorul american Gaylor Nelson, îngrijorat de poluarea apei și a aerului, a organizat un protest antipoluare în campusurile universitare din Wisconsin. Manifestațiile s-au extins pe întreg teritoriul Statelor Unite și au participat în jur de 20 de milioane de oameni, majoritatea studenți.
Mișcarea s-a răspândit la nivel mondial în 90, când peste 200 de milioane de oameni din întreaga lume au ieșit în stradă pentru protejarea mediului. Din 2009, ONU a marcat data de 22 aprilie ca Ziua Pământului.
De ce ne pasă?
De Ziua Pământului au fost proteste ample pentru mediu. Istoria zilei ne arată că 200 de milioane de oameni, aproape de 10 ori populația României, s-au unit pentru natură. E dovada că avem nevoie ca mediul înconjurător să fie bine, ca să putem fi și noi bine.
Ce putem face?
Când le-am spus prietenilor mei despre Ziua Pământului, m-au întrebat: „Și ce să facem? Un tort în formă de Terra?”. Într-adevăr, nu avem cui să spunem la mulți ani și nu putem umfla baloane, pentru că sunt dăunătoare mediului. Așa că recomand să ne împrietenim cu natura și să ne informăm. Iată câteva idei:
🌳 Ieși în cel mai apropiat colț verde de lângă tine. Privește un copac de aproape, stai cu tălpile goale în iarbă, miroase pomii înfloriți. Și dacă vrei să te afunzi într-o baie de pădure, citește mai multe aici. Recomandăm să te și abonezi la newsletter-ul Re:mediu, ca să afli mai multe despre natură, om și relația dintre dânșii.
🌳 Ieși în fața blocului, în grădină, în parc sau pe plajă și adună gunoaiele. Invită-ți și vecinii, un moment bun să mai schimbați câteva idei despre ce ați mai putea să faceți bine în comunitatea voastră.
🌳 Vizitează o arie naturală protejată din România. Harta lor o găsești aici.
🌳 Un jurnalist din Suedia a plecat în Bangladesh, pe urmele apei contaminate de industria fast fashion. Citește articolul nominalizat anul acesta la premiile European Press Prize.
🌳 Iar dacă ai în gând să devii vegan, colegele noastre ți-au pregătit o listă cuprinzătoare de resurse. Citește articolul pe noua.info.
Printre altele:
→ Parlamentul European tocmai a aprobat marți un pachet de legi pe care l-au agreat în iarnă în negocieri cu mai multe țări UE. Cele cinci legi vizează reforma sistemului de comercializare a certificatelor de emisii al Uniunii, un nou instrument de ajustare a emisiilor de dioxid de carbon la frontieră și un fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice care își propune să combată sărăcia energetică.
Cu alte cuvinte, treptat, UE nu va mai acorda certificate gratuite de poluare multor industrii, cum ar fi cea aeriană (de ce crezi că-i așa ieftim să zbori?); va cere ca industriile din exteriorul UE care vor să exporte produse aici să fie la fel de ambițioase climatic, astfel încât să nu se externalizeze producțiile poluatoare în alte țări din afara UE; și va oferi pentru cei mai afectați de tranziția verde (gospodăriilor vulnerabile, microîntreprinderilor, utilizatorilor de transport) sprijin financiar. Sună bine, nu?
Pe de altă parte:
→ S-a publicat ultimul raport Banking on Climate Chaos, și e de-a dreptul exasperant. Ultima sinteză de la IPCC zice, cu high confidence, că fluxurile de finanțare publică și privată pentru combustibilii fosili sunt în continuare mai mari decât cele destinate adaptării la schimbările climatice și reducerii emisiilor de carbon. Știi cu cât? Ne zice raportul — în șapte ani (2016-2022) cele mai mari 60 de bănci din lume au vărsat 5.5 trilioane de dolari în industria combustibililor fosili. Doar anul trecut au fost „investiți” (sic!) 673.1 miliarde de dolari. Sunt și bănci cu filială în România printre ele, cum ar fi Citi, Société Générale, ING, Crédit Agricole, Unicredit etc., așa că dacă mergi vreodată la vreun eveniment sustenabil finanțat de ele, să știi că e mai degrabă greenwashing decât dorință de impact socio-ambiental.
Și ca să termin subiectul într-o notă pozitivă, te las cu acest filmuleț de la organizația Make My Money Matter despre relația toxică a bancherilor cu firmele de combustibili fosili. E funny, dar are și impact. Mai ales dacă-ți place de Kit Harington.
Închei ediția cu articolul ăsta de la Ștefania cu 5 filme și seriale despre biodiversitate. Să știi cât de incredibilă și diversă e planeta pe care trăim poate fi un imbold pentru acțiune climatică. Sper :).
Pe curând,
Marian, Patricia & echipa
 |
|
 | A guest post by
|