Ne întoarcem la betoane?
Puținele spații verzi din orașe sunt în pericol — iar noi împreună cu ele
Dacă vii din vacanță înapoi la oraș, fii atent la spațiile verzi din jur. S-ar putea să se împuțineze după voturile privind Codul Urbanismului și Legea Spațiilor Verzi, pe care Camera Deputaților le-a amânat pentru septembrie.
Discuția a pornit în iunie, când membrii PSD din Camera Deputaților au propus modificări la Codul Urbanismului care, printre altele, ar permite investitorilor imobiliari să construiască pe spațiile verzi retrocedate și ar permite construcții ilegale pe spații verzi în proprietate privată. Codul Urbanismului este un proiect de lege care reunește reglementările privind amenajarea teritoriului, a urbanismului și a construcțiilor.
Sute de persoane au protestat împotriva modificărilor în București, iar votul a fost amânat pentru septembrie. A doua zi, PSD a introdus aproape aceleași amendamente în Legea Spațiilor Verzi, care se ocupă de reglementările privind spațiile verzi din zonele urbane. Din nou, votul a fost amânat pe septembrie, pentru că aproape 100 de ONG-uri de mediu au pus presiune pe politicieni.
„E un atac pe două fronturi”, mi-a spus Alexandru Oprița, coordonatorul Platformei de Mediu pentru București, într-un interviu pentru un articol ce urmează să fie publicat. „Dacă legea nu permite, trebuie să schimbi legea ca să poată dezvoltatorii imobiliari să construiască pe spații verzi”.
În timp ce am lucrat la articol, am încercat să ajung la activiști, politicieni și reprezentanți ai dezvoltatorilor imobiliari. Voiam să aflu toate unghiurile poveștii. Asociația Investitorilor de Real Estate din România a refuzat să își spună poziția până se ia o decizie în privința legilor. Reprezentanții PSD pe care i-am contactat nu mi-au răspuns întrebărilor.
Așa că am tras singură o concluzie. Dacă legea ar trece, 7 hectare din Parcul Tineretului ar putea dispărea. El are 96 de hectare, deși acum 60 de ani, când a fost inaugurat, avea 200. Cetățenii din București au 8 metri pătrați de spațiu verde, deci, teoretic, 8750 de persoane ar pierde complet suprafața de spațiu verde pe care o au.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă minim 9 metri pătrați de spațiu verde per persoană, cu un ideal de 50 de metri pătrați. Bucureștiul nu se apropie nici de recomandarea europeană – 26 de metri pătrați per persoană.
„Suntem afectați de mizerie, poluarea aerului, valuri de căldură de 2-3 săptămâni și lipsa spațiilor verzi", spune Oprița. „E clar în acest moment că nu mai este suficient să construim și să facem profit, ci trebuie să ne concentrăm pe calitatea spațiilor publice. Iar acest lucru este imposibil fără a proteja spațiile verzi urbane".
Activiștii stau acum cu ochii pe politicieni să păstreze legislația care menține puținele spații verzi și albastre ce alcătuiesc infrastructura verde a capitalei.
🫠 Când cald devine prea cald
Zonele urbane devin din ce în ce mai nesigure din cauza schimbărilor climatice. Iată în ce mod:
1️⃣ Orașele sunt în special la risc din cauza efectului de „insulă de căldură urbană”: un fenomen prin care zonele urbane înregistrează temperaturi ale aerului cu până la 4 grade celsius mai mari decât cele din mediul rural din jur. Conform MIT Climate Portal:
Persoanele care locuiesc în insulele de căldură urbană sunt deosebit de vulnerabile la efectele schimbărilor climatice. Pe măsură ce planeta se încălzește, insulele de căldură urbană nu vor face decât să intensifice aceste temperaturi mai ridicate. Și, având în vedere că aproape 70% din omenire va trăi în orașe până în 2050, găsirea unor modalități de atenuare a insulelor de căldură urbană a devenit și mai urgentă.
2️⃣ Asistăm la un alt fenomen – wet-bulb temperature – care ne va forța să ne uităm dincolo de temperatura din termometru și să luăm în considerare și umiditatea. Earthsky scrie că:
Împreună, căldura și umiditatea, îi expun pe oameni la un risc mult mai mare, iar combinația devine periculoasă la niveluri mai scăzute decât credeau oamenii de știință anterior.
Cercetătorii au vrut să vadă care este limita de siguranță, dincolo de care corpul uman nu se mai poate răci (prin evaporarea transpirației de la suprafața corpului).
Într-o zi în care sunt 36 de grade, dar umiditatea este de peste 70%, riscul oamenilor crește, în special al grupurilor vulnerabile (vârstnici, copii, persoane cu diagnostice). Totuși, fiecare individ are o cantitate limitată pe care o poate transpira, în timp ce până și praguri mai scăzute de temperatură și umiditate pot pune presiune asupra inimii și a altor sisteme ale corpului.
☀️ The New Yorker ilustrează bine limitele umane sub presiunea căldurii în acest video și în acest articol.
3️⃣ În București, stresul termic crește. InfoClima a arătat că media anuală de ore cu stres termic asociată temperaturilor ridicate a crescut considerabil față de anii 1981-2010, după cum arată graficul de mai jos:
Stresul termic face referire la impactul fiziologic indus de căldura sau frigul excesiv care poate afecta funcționarea corpului și poate provoca leziuni sau moartea.
În cazul Bucureștiului „nu doar că numărul de ore cu stres termic a crescut, dar și perioada de manifestare (perioade mai lungi cu ore consecutive de stres termic)”, scrie cercetătorul Bogdan Antonescu de la InfoClima.
În aceste condiții, orice exploatare sau deteriorare a spațiilor verzi, cum vedem în Parcul IOR, în sectorul 3, în Craiova și în multe alte zone urbane, vor intensifica efectele încălzirii globale și vor vulnerabiliza și mai tare locuitorii acestor orașe.
🆕 Vești din două colțuri de pe glob
🇪🇨 Ecuador a devenit prima țară din lume care limitează extracțiile de combustibil fosil într-o rezervație naturală, după un referendum ținut pe 20 august. Aproape 60% dintre alegători au ales să susțină interzicerea exploatării petroliere în Parcul Național Yasuni, bogat în biodiversitate și revendicat ca teritoriu ancestral al popoarelor indigene Huaorani, Kichwa and Shuar.
Pentru că este una dintre zonele cu cea mai mare biodiversitate pe metru pătrat de pe planetă și are 99,73% din rezervația biosferei formată din vegetație naturală originală, Parcul a devenit în 1989 sit UNESCO. Constituția Ecuadorului îi protejează pe locuitorii indigeni ai țării împotriva exploatării comerciale — cu excepția extracției de petrol, scrie NRDC. Rezultatul acestui referendum vine în acest sens ca o victorie istorică, atât pentru grupurile ecologiste, dar mai ales pentru locuitorii indigeni ai zonei.
🗾 Japonia a decis să elibereze în ocean apa radioactivă tratată la centrala nucleară de la Fukushima după 12 ani de la unul dintre cele mai grave dezastre nucleare din lume. După ce un tsunami a distrus centrala în 2011, compania a pompat constant apă pentru a răci reactoarele, ceea ce a dus la acumularea a peste 1 milion de tone metrice de apă radioactivă.
Chiar dacă atât Agenția Internațională pentru Energie Atomică (IAEA), cât și alți cercetători spun că nu sunt motive de îngrijorare față de procesul de eliberare a apei în ocean după tratare, Greenpeace condamnă cu fermitate această decizie. Organizația de mediu invocă încălcări ale drepturilor omului, pentru că majoritatea locuitorilor din zonă și din întreaga țară nu sunt de acord cu această soluție, cât și faptul că există metode alternative care sunt mai sigure, cum e procesarea apei pe termen lung, dar care nu au fost luate în considerare pe motive economice.
Mai mult, China a anunțat că va extinde o interdicție deja existentă pentru importurile de produse marine din regiunea Fukushima și împrejurimi către întreaga Japonie — un efect, spun experții, a unei tensiuni geopolitice în continuă creștere între cele două țări.
➡️ Din păcate, aceste tensiuni vor afecta procesele diplomatice la nivel global pe teme de mediu, fie că vorbim despre schimbări climatice, biodiversitate sau exploatarea minieră în largul mării. Pentru că unde există o lipsă de încredere și colaborare, va fi greu de construit consens indiferent cât de urgent va fi subiectul de pe masa negocierilor.
🎥 CULMEA: Film și educație de mediu
Între 6 și 10 septembrie, la Brașov, are loc primul festival de film cu focus pe educație despre mediu și criză climatică prin cinematografie. Copiii și tinerii vor putea vedea scurtmetraje și lungmetraje premiate la festivaluri mari din Europa. În plus, se vor ține ateliere pentru o viață sustenabilă și board games pe teme de mediu.
Cu noi te poți întâlni duminică, la ateliere de jurnalism de mediu și implicare în lupta climatică. După ce învățăm să folosim scrisul ca unealtă în mișcarea pentru protejarea mediului, vom învăța metode de a contribui la mișcarea pentru justiție climatică.
Ai aici programul, unde găsești și formularul de înscriere pentru ateliere, iar dacă treci prin zonă, ne poți scrie la adresa salut@noua.info sau pe instagram. Ne-ar plăcea să ne întâlnim și să ne cunoaștem!
Pe data viitoare,
Marian, Patricia & echipa noua.