Neptun Deep: soluție pentru criza energetică sau amenințare pentru mediu și comunități locale?
După ce am ocolit la milimetru pericolul extremismului, ne reamintim de toate problemele grave care își caută rezolvări. Azi: Neptun Deep, cel mai mare proiect de extragere a gazelor naturale din spațiul românesc. Politicienii și investitorii îl prezintă drept soluția salvatoare pentru independența energetică a României. Activiștii spun că acest proiect trebuie oprit, fiindcă vine cu costuri de mediu uriașe. Unii localnici se plâng că societatea civilă nu a fost consultată în mod real despre proiectul care le va afecta comunitățile.
Ca să înțelegem mai bine implicațiile Neptun Deep, am vorbit cu activistul Greenpeace, Mihnea Matache, locuitori din apropierea platformei de exploatare de la Marea Neagră, cu arheologul Iulian Rusu, preocupat de soarta patrimoniului cultural de sub apă, și cu experta în energie Otilia Nuțu. De ce tot încearcă activiștii să oprească acest proiect și de ce politicienii încearcă să-i înlăture? Ce alternative ar avea autoritățile ca să asigure siguranța energetică a României?
Pentru activiștii de mediu, nu partidele extremiste au fost cea mai mare amenințare în ultima vreme, ci chiar cele tradiționale, aflate la guvernare, care au înaintat acțiuni de intimidare și discreditare împotriva lor. Sebastian Burduja, Ministrul Energiei și președintele PNL București, este deja cunoscut pentru abaterile sale non-democratice, încă de toamna trecută, când a solicitat DIICOT să verifice dacă ONG-urile de mediu care se opun dezvoltării unor proiecte energetice au legături cu Federația Rusă.
Unul dintre principalele motive de la baza războiului între Ministrul Energiei și organizațiile de mediu este proiectul de extragere a gazelor fosile din Marea Neagră, Neptun Deep. Printre organizațiile care se opun vehement proiectului se numără filiala românească a organizației internaționale Greenpeace – cea de la Moscova a fost interzisă de Federația Rusă în 2023.
În martie 2025, organizația soră a Greenpeace din Statele Unite a fost obligată să plătească mai mult de 660 de milioane de dolari daune unei companii de petrol, pentru implicarea sa în proteste împotriva conductei Dakota Access care transportă țiței pe o distanță de aproape 2000 de km. Pe fundalul acesta, Burduja a considerat oportun să încurajeze companiile naționale de energie să ia exemplu de la cele americane și să solicite în instanță daune în cuantum maxim împotriva ONG-urilor care blochează cu „rea-credință” proiectele strategice ale României.
Ceea ce s-a și întâmplat. Pe 16 mai, Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România și unul dintre acționarii Neptun Deep, a cerut în instanță dizolvarea Greenpeace România, pe motivul că nu poate plăti datoriile de judecată. Organizația a pierdut două procese împotriva Neptun Deep – de anulare a planului urbanistic zonal pentru lucrările din Tuzla și de suspendare a acordului de mediu. Activiștii susțin că au aflat despre proces din presă și că nu au primit nicio înștiințare de plată.
Acest gest al lui Burduja de încălcare a principiilor democratice de liberă exprimare și acces la justiție a stârnit un val de solidaritate în societatea civilă pentru organizațiile vizate. Peste 100 de ONG-uri i-au cerut demiterea Ministrului Energiei ca urmare a acestor atacuri directe, iar acum sunt peste 36.000 de semnatari ai unei petiții care îi solicită lui Nicușor Dan să nu-l mai numească în funcția de ministru în viitorul Guvern.
„E o luptă foarte inegală”, spune Mihnea Matache, care este purtător de cuvânt la Greenpeace. Declarațiile activiștilor de mediu ajung adesea în presă ca răspuns la cele ale politicienilor, ceea ce face versiunea unor oficiali ca ministrul Burduja să fie mai des auzită și mai crezută. „Pe noi nu ne întreabă nimeni”, arată Mihnea.
Dar s-o luăm cu începutul.
Salutare, suntem jurnaliștii Patricia Cîrtog și Marian Ignat. Începând de azi, „noua grijă” intră în rezidență la publicația Scena9. În fiecare lună, îți trimitem un newsletter pe o temă de interes despre mediu, cu aceeași grijă pentru binele nostru și al planetei care ne-a îndemnat să lansăm acest proiect în 2023. Irina Iliescu are grijă de identitatea noastră vizuală, iar Andra Matzal și Oana Filip, jurnaliste la Scena9, se ocupă de editare.
Ce este Neptun Deep?
Neptun Deep este cel mai mare proiect de extragere a gazelor naturale (fosile) la mare adâncime de pe teritoriul românesc. Forarea, începută în martie 2025, se va produce la o distanță de 160 de km de țărmul românesc al Mării Negre, pe o suprafață de 7500 de km pătrați și la adâncimi între 100 și 1000 de metri. Forarea se referă la un proces prin care se perforează fundul mării pentru a ajunge la gaze naturale și petrol. Practic, sunt două zăcăminte care vor fi exploatate, Domino și Pelican Sud – împreună ar produce, conform datelor OMV Petrom, 100 de miliarde de metri cubi de gaz. Consumul României de gaz, anul trecut, a fost de 10 miliarde de metri cubi.
Proiectul este deținut în proporții egale de Romgaz, firmă care aparține statului român, și OMV Petrom, controlată majoritar de grupul austriac OMV AG, care este și operatorul proiectului, dar unde Ministerul Energiei are 20% din acțiuni.
În Marea Neagră există și alte proiecte concesionate, unele care produc gaze deja, cum este Midia Gas Development (MGD), proiect al Black Sea Oil & Gas (BSOG). Împreună, OMV Petrom, Romgaz și BSOG asigură 98% din producţia de gaze naturale din România.
Neptun Deep este estimat să producă prima moleculă de gaz în 2027 și să opereze pentru o perioadă de 10-20 de ani, în funcție de volumul total al zăcămintelor și producția anuală.
Ce spun politicienii și companiile?
OMV Petrom și Romgaz au anunțat dezvoltarea proiectului Neptun Deep în iunie 2023, în aplauzele guvernului României, care a organizat o conferință de presă pentru susținerea proiectului. „România face pasul decisiv prin independența sa energetică”, spunea prim-ministrul Marcel Ciolacu. Ne aflam deja la mai bine de un an de la invazia Rusiei în Ucraina, care a declanșat o criză energetică în toată Uniunea Europeană. Ciolacu a mai adăugat atunci că „milioane de familii și sute de mii de firme așteaptă asta de atâta vreme” și că e momentul ca această resursă să fie pusă la baza dezvoltării noastre economice „în școli, spitale, ferme și fabrici, în folosul concret al românilor”.
Nu e singurul care sprijină nemijlocit acest demers. Partidele, de le cele mai extremiste, la cele mai tradiționale, și-au arătat și ele susținerea fie pentru proiect în sine, fie pentru exploatarea zăcămintelor de gaz.
În general, discursul de susținere a exploatării gazelor promite independență energetică României și Uniunii Europene, bani la bugetul de stat și că va contribui la tranziția către un sistem energetic cu emisii mai reduse. De aceea, Guvernul României a alocat recent 1,2 miliarde lei pentru dezvoltarea rețelelor de distribuție a gazelor naturale.
Otilia Nuțu, analistă de politici publice în energie şi infrastructură la Expert Forum, spune însă că statul român are „o politică foarte proastă de creștere a consumului de gaze”. Autoritățile se bazează că producția din Marea Neagră va oferi o cantitate uriașă de gaze, suficientă ca să motiveze investițiile de acum, însă această ipoteză este falsă, spune Nuțu. „Dacă s-ar întâmpla absolut toate proiectele pe care le vrea statul român, s-ar ajunge în situația în care va trebui prin 2030 să importăm și mai mult decât o facem acuma. S-ar dubla consumul, în timp ce producția nu se dublează”. Asta pentru că zăcămintele în exploatare acum sunt pe cale să se epuizeze, specifică aceasta.
Și Ion Sterian, CEO-ul Transgaz, societatea care se ocupă la nivel național de transportul de gaze naturale, afirma anul trecut că gazele din Marea Neagră nu vor fi suficiente pentru a satisface cererea tot mai mare de consum pe care o susțin proiectele guvernamentale.
De aceea, proiectul Neptun Deep trezește îngrijorări pentru implicațiile sale economice, dar și în ceea ce privește impactul la nivel local și pentru climă.
Neptun Deep, investiția (ne)potrivită?
Otilia Nuțu se declară în favoarea proiectului Neptun Deep, argumentând că e nevoie să diversificam, la nivel regional, sursele de gaz. „Însă ideea este să nu te apuci acum să faci infrastructură nouă care depinde doar de gaz, care nu-și recuperează investițiile decât 30-50 de ani și care te blochează în consum de gaze pe o perioadă foarte lungă de timp. Aici mi se pare miza foarte mare, să nu creștem consumul”, subliniază experta.
Ca gazul din Marea Neagră să poată fi comercializat, Transgaz va trebui să construiască o conductă nouă de 308 km, de la Tuzla la Podișor, un punct care „va permite conectarea surselor de gaze din largul Mării Negre cu coridorul de transport național și, mai departe, cu Coridorul European Sudic de Gaze Naturale”. Conducta va traversa 3 județe, 42 de municipalități și 6400 de terenuri, printre care 8 situri Natura 2000, protejate prin lege. Valoarea investiției se ridică la aproape 500 de milioane de euro.
Nuțu crede că extinderea rețelei de gaz către toate gospodăriile „nu are absolut niciun sens”. Ea crede că românii au rămas cu spaima crizei din 2022, când prețurile la gaz au fost foarte mari, și că există posibilitatea ca localnicii să nu se branșeze – fie pentru că instalarea unei centrale e costisitoare, fie pentru că nu-și pot permite să plătească prețul gazului care „astăzi poate să fie unul, mâine e altul”.
Chiar dacă racordarea la rețeaua de gaze este gratuită de câțiva ani prin lege, o analiză arată că distribuitorii de gaz și-au crescut considerabil tarifele de distribuție, ca să-și recupereze banii investiți cu noile branșări.
Mai mult, există deja numeroase restrângeri de la nivelul Uniunii Europene care fac investițiile în gaz să fie dezavantajoase pe termen lung. Un exemplu este Directiva privind Performanța Energetică a Clădirilor care stipulează că cel târziu începând cu 1 ianuarie 2025, „nu se [mai] pot acorda subvenții, împrumuturi preferențiale sau stimulente fiscale, pentru achiziționarea, montarea și punerea în funcțiune a boilerelor alimentate cu gaze naturale, petrol sau cărbune, indiferent dacă instalarea face sau nu parte dintr-un proiect de renovare”. Cu alte cuvinte, cine nu-și permite o centrală pe gaz, nici nu va putea primi sprijin de la stat pentru a și-o cumpăra.
Mai mult, începând cu 2030, clădirile noi trebuie să fie cu emisii zero, „ceea ce înseamnă interzicerea efectivă a boilerelor pe bază de combustibili fosili”, transmite Comisia Europeană.
În lumina acestor limitări, proiectul Neptun Deep pare puțin probabil să fie destinat consumatorului casnic sau instituțiilor publice.
Mediul și clima, uitate în fundal?
Exploatarea de gaze se va face la 160 de km de țărm, în Marea Neagră, unul dintre cele mai poluate bazine de ape din lume. O cercetare din 2019 spune că „Marea Neagră este supusă unor factori de stres multipli”, cum ar fi poluarea cu compuși chimici, activități de agricultură sau plastic, și „niciun semn de reabilitare apreciabilă a ecosistemului nu este evident”.
Și asta era înaintea războiului din Ucraina, care acum amplifică poularea cu „echipamente militare, nave și muniții scufundate, eliberând compuși chimici, reziduuri de combustibil pentru rachete și metale grele”. Exploatarea de gaze ar contribui la factorii care pun presiune pe bunăstarea faunei și a vegetației, atât prin compușii chimici folosiți la forare, cât și prin zgomotul creat.
Pentru multe luni informațiile privind testele de ecotoxicitate ale Neptun Deep au fost ținute secret, în ciuda faptului că sunt informații de interes public. Anul trecut însă Tribunalul București a decis ca instituțiile implicate să comunice rezultatele și documentația care stau la baza raportului de mediu întocmit pentru proiect.
La nivel climatic, Greenpeace și Bankwatch au publicat anul trecut un studiu care contrazice OMV Petrom. Inițiatorii îl prezintă ca un proiect cu „amprentă de carbon negativă”, adică reușește să compenseze emisiile de carbon. În realitate, Neptun Deep va fi responsabil în medie, de 10,4 milioane de tone CO2 pe an. Asta ar fi egal cu cantitatea de emisii pe care le produc 2,4 milioane de mașini pe benzină conduse timp de un an, conform Agenției de Protecția a Mediului din SUA.
În același timp, România trebuie să-și reducă amprenta anuală de carbon, pentru a ajunge la neutralitate climatică în 2050. Producerea gazului duce și la emisii de metan, care în primii 20 de ani sunt de 80 de ori mai puternice în încălzirea atmosferei decât carbonul. România și-a asumat că va reduce cu 30% și aceste emisii, până în 2030.
Mai putem spera oprirea proiectului?
Chiar dacă proiectul mai așteaptă autorizații, investitorii și autoritățile au început să sape sondele, să instaleze conductele, să construiască platforma. „Ei sunt mai mult decât convinși că vor primi (autorizațiile), ca să înțelegem nivelul de complicitate a autorităților”, spune Mihnea Matache, activist la Greenpeace.
Mihnea are 27 de ani și a crescut în Onești, județul Bacău, unde a fost una dintre cele mai mari rafinării de petrol din Europa de Est. Provine dintr-o familie de ingineri silvici – profesie pe care Greenpeace o contestă. Însă așa a ajuns să petreacă mult timp în pădure și să vadă diferența între aerul de acolo și cel din oraș. Diferența asta a rămas cu el și l-a încurajat să lucreze pentru Greenpeace care, spune tânărul, „are curajul să atace proiectele astea care ne duc în groapa climatică”.
Greenpeace pune presiune pe autorități să protejeze pădurile și mediul de peste 50 de ani la nivel global și de 18 ani în România. Campaniile lor se întind pe ani de zile, pentru că presupun contestarea în instanță a proiectelor ce pun în pericol ecosisteme, așa cum consideră că este și Neptun Deep.
Organizația a deschis șase procese împotriva proiectului – practic, activiștii analizează documentația și încearcă să găsească lipsuri ce pot fi atacate în instanță. Au găsit nereguli la aprobarea planului urbanistic zonal, la estimările privind impactul de mediu, la ordinul de la Ministerul Culturii referitor la aprobarea proiectului. Mihnea spune că doar așa poți opri astfel de proiecte, pentru că ele nu sunt supuse real și transparent unor dezbateri publice. Când asociația a pierdut unul dintre procesele în care a contestat acordul de mediu, OMV a cerut 200.000 de euro daune, o sumă complet disproporționată în raport cu realitatea: proiectul nu a fost suspendat, iar singurele cheltuieli reale ale companiilor vizate sunt cele pentru avocați.
Această decizie contravine Convenției de la Aarhus a Comisiei Europene, prin semnarea căreia România și-a asumat că cetățenii și organizațiile au acces neîngrădit la justiție în probleme de mediu. De exemplu, unele țări, precum Regatul Unit, au chiar limite de cost – o organizație plătește maxim 10.000 de lire sterline dacă pierde un proces pe mediu, iar o persoană fizică 5.000 de lire sterline.
Singura dezbatere publică despre Neptun Deep s-a făcut la Tuzla, pe 9 ianuarie 2025, într-o zi de joi, imediat după sărbători – când nimeni din societatea civilă nu era disponibil să vină. În schimb, Ministerul Mediului din Bulgaria a organizat chiar de anul trecut o dezbatere transfrontalieră ca să discute impactul de mediu al Neptun Deep. Greenpeace a mers să pună întrebări și să conteste proiectul, dar nu au primit răspunsuri. Ce s-a întâmplat a fost o sesiune de informare, fără să se soldeze cu modificări aduse proiectului.
Întrebat ce mai dă speranță activiștilor, Mihnea amintește de procesul prin care societatea civilă a salvat Roșia Montană. „Într-un stat în care justiția încă funcționează, ar trebui să avem speranțe legitime că putem opri proiectul”, spune el. Planul Greenpeace e să conteste proiectul până când nu va mai fi rentabil pentru OMV să-l implementeze.
Ce spun oamenii locului?
Am stat de vorbă cu un locuitor* de vârstă mijlocie din Costinești pe care îl îngrijorează toxicitatea proiectului pentru aerul din localitate. Comuna este casă pentru vreo 3000 de locuitori, cărora li se adaugă turiștii din fiecare sezon. Bărbatul spune că nu e împotriva exploatării resurselor, dar vrea ca procesul să fie transparent și să beneficieze și comunitatea de pe urma lui. Stația de reglare-măsurare a gazelor din Neptun Deep se construiește în nordul comunei, în timp ce la sud se află groapa de gunoi. „Lumea vine la Costinești pentru mare, pentru soare”, spune el, „și vezi groapa de gunoi într-o parte, și în cealaltă, stația asta”. Groapa de gunoi e o altă problemă de mediu cu care comunitatea se confruntă de mai bine de patru ani printr-o campanie publică, dar fără un rezultat până acum.
„E dezarmant”, spune el, după ce a locuit mai bine de 20 de ani în Costinești.
Am vorbit și cu un locuitor* din Tuzla, de la malul căreia se calculează cei 160 de km în larg până la platforma Neptun Deep. Comuna are aproximativ 6.000 locuitori.
„Ce rămâne comunității din asta?”, întreabă el. Bărbatul a aflat de proiect din 2019, dar spune că nimeni nu vorbește despre el, că lucrurile au mers pe repede înainte, „fără să creeze valuri”. Îl frustrează lipsa de transparență față de comunitatea din Tuzla, pe care Neptun Deep o va afecta în următorii ani, cu efecte pe termen nedeterminat. Practic, o conductă de 300 de kilometri va traversa jumătate din comună.
Ce alte daune mai poate aduce Neptun Deep?
Iulian Rusu este scafandru și arheolog din Constanța. Este președintele asociației Club Marine Explorer, singura din România care militează pentru explorarea subacvatică și protejarea patrimoniului cultural subacvatic.
Înainte să construiască conducta de exploatare a gazelor, cei care implementează Neptun Deep ar trebui să se asigure că în zonă nu sunt epave cu valoare arheologică. Iulian se îndoiește că nu există epave acolo, pentru că este o suprafață imensă, îndepărtată de țărm. El a identificat o epavă în zona Costinești, pe care Ministerul Culturii o ignoră și care ar putea fi distrusă de lucrările de nisipare din zonă. Pentru asta, Iulian a dat în judecată Ministerul Culturii și urmează să se judece în septembrie.
Epavele sunt nave scufundate care ne spun lucruri despre evenimente istorice greu de aflat altfel. În ele se pot găsi artefacte, fragmente scrise și alte dovezi ale tehnologiei navale din trecut. Sunt protejate din 2001 prin Convenția UNESCO privind patrimoniul cultural subacvatic.
Iulian crede că nimeni nu s-a scufundat în perimetrul Neptun Deep să verifice. În Raportul de Mediu pentru „Planul de amenajare a spațiului maritim” din 2023, Ministerul Mediului recunoaște că pentru patrimoniul subacvatic nu există decât o „evaluare informală” și că nu a avut loc nicio analiză sistemică. Totuși, Neptun Deep a primit aprobare.
Care sunt alternativele?
Specialista Otilia Nuțu spune că există un scenariu posibil pentru independeță energetică în România și fără proiectul Neptun Deep, despre care crede că „în cele din urmă va fi întârziat”.
Pe de o parte, statul ar trebui să rezolve problemele majore care încetinesc sau chiar blochează proiectele de energie regenerabilă. Spre exemplu, modernizarea rețelei de energie electrică, ca să permită introducerea unor capacități mult mai mari de regenerabile decât acum, și favorizarea stocării, care aduce flexibilitate atunci când nu bate vântul sau nu e soare afară.
Pe de altă parte, autoritățile ar trebui să fie mult mai ambițioase. Nuțu spune că banii europeni ar trebui să fie folosiți ca să testeze diferite soluții, proiecte pilot pentru a evalua ce tehnologii sunt viable, unde și în ce condiții. Pompe de căldură (individuale sau colective), eficientizarea sobelor, izolări și combinații între acestea, sunt doar câteva dintre cele enumerate de ea.
„Așa ar fi trebuit făcută o politică cu cap, în care să vrei să decarbonizezi cu adevărat încălzirea. [...] Tragem de aceleași proiecte învechite, parcă rămânem blocați... dar chiar se pot face o mulțime de lucruri prin care să decarbonizezi, într-o formulă care să fie mai ieftină și mai energy secure”, spune experta.
✨Extras
Am scris despre Neptun Deep de mai multe ori, începând cu august 2023, când OMV Petrom a anunțat semnarea unui contract de 1,6 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii.
Ne-am uitat la cum se aliniază proiectul cu țintele de reducere a emisiilor cu efect de seră, la procesul pe repede înainte prin care Agenția de Mediu Constanța a aprobat exploatarea și, cel mai recent, la poziția partidelor politice în contextul alegerilor de anul trecut.
Alte materiale pe care ți le recomandăm:
🧾 O analiză amănunțită a proceselor de mediu pe Neptun Deep realizată de jurnaliștii de la Libertatea.
🌊 Documentarul acesta despre comunitatea din Gerze, Turcia, care s-a opus construcției unei centrale electrice în Marea Neagră. Arată legătura oamenilor cu marea.
🏜️ O analiză a crizei apelor subterane din Moldova, care arată atât efectele negative ale schimbărilor climatice, cât și felul în care acestea ne afectează inegal.
🐬 Un reportaj despre delfinii din Marea Neagră și amenințările care le pun în pericol viața.
Pe curând,
Marian & Patricia
great!