Revoluția energetică
Despre prosumatori, ÎntreVecini și noul Comisar European pentru acțiune climatică
Au trecut mai bine de 40 de ani de când scriitorul Alvin Toffler a vorbit în cartea Al Treilea Val despre prosumatori pentru prima oară, un concept care a luat naștere prin mixul cuvintelor „producător” și „consumator”. El descrie această categorie de cetățeni drept cei „care produc o parte din bunurile și serviciile care le intră în consumul propriu”. Cu cât vom avea program de lucru mai scurt, iar tehnologia va avansa, vom fi mai dispuși să căutăm activități fizice, inclusiv unele care implică autoproducția, argumentează Toffler. Mai ales că unii oameni vor simți că pot produce bunuri și servicii mai bune decât cele disponibile pe piață.
În prezent, termenul se referă la consumatorii de energie regenerabilă care își produc energia și vând surplusul în rețea, în baza contractului de vânzare-cumpărare cu furnizorul de energie. În România, folosim termenul de prosumator cel puțin din 2008, când Parlamentul a emis Legea prin care s-a stabilit un sistem de promovare a producerii de energie din surse regenerabile. Inițial, oricine producea energie verde pentru consum propriu, cu o putere instalată mai mică de 100kW, devenea prosumator.
Organizații din domeniu, precum energiaTa, au depus eforturi ca legea să oblige distribuitorii de energie să facă posibilă racordarea prosumatorilor în 30 de zile de la depunerea cererii, iar asta s-a întâmplat în 2019. În România, există opt astfel de operatori, în fiecare regiune a țării, ca E.on în Moldova, CEZ în Oltenia, Enel Distribuție în Muntenia. Mai mult, legea obligă de atunci furnizorii de energie electrică (cei care încheie contractele direct cu clienții) să achiziționeze energia prosumatorilor — doar 303 înregistrați în 2019.
→ Ca să înțelegi ce face fiecare actor într-un sistem energetic, vezi acest articol de la Cooperativa de Energie Verde.
Mai târziu, puterea instalată a crescut până la 400 kW în legislație, ceea ce a permis persoanelor juridice să instaleze capacități mai mari pe hale, fabrici, depozite sau pe clădirile de birouri. Prețurile la electricitate au crescut alarmant anul trecut, în timp ce Guvernul a sprijinit producerea energiei regenerabile prin programe precum Casa Verde Fotovoltaice. Astfel, s-a produs un boom de prosumatori.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) înregistra peste 40.000 de prosumatori în decembrie 2022, față de 14.000 la începutul anului. Ea preconiza că numărul cel puțin se va dubla anul acesta și vom ajunge la peste 100.000 de prosumatori înregistrați.
Vestea este bună, pentru că, în teorie, cu cât producem mai multă energie regenerabilă, cu atât depindem mai puțin de combustibilii fosili — de care trebuie să scăpăm cât se poate de repede dacă vrem să reducem semnificativ emisiile cu efect de seră. E bine și pentru că se creează un sistem mai descentralizat, unde mai mulți consumatori nu mai depind de companii gigant și de volatilitatea prețurilor din piață pentru a-și satisface nevoile.
Însă ANRE a anunțat în septembrie că trebuie limitată capacitatea de producție care poate fi instalată. „Riscăm ca cei care vor să se conecteze la rețeaua de joasă tensiune [... să o facă] din ce în ce mai greu”, declara președintele ANRE la Digi24. Am vorbit cu Bogdan Stroie, membru în Consiliul de Administrație al Cooperativei de Energie Verde, ca să înțeleg mai bine situația. El mi-a explicat că instalațiile sunt făcute pe baza Avizului Tehnic de Racordare (ATR) dat de la distribuitori, pe regiuni.
Cineva care intenționează să fie prosumator, obține acest ATR unde e specificat câtă [energie] poate injecta [în rețea]. Dacă distribuitorii trebuie să investească în rețea sau dacă au făcut calculele greșite, e altă problemă. Oamenii și-au instalat [panouri] după avizele date, iar unele avize sunt date [și] fără injecție (n.r. capacitatea de a vinde surplusul de energie produsă) , dacă rețeaua nu suportă.
Despre problemele adevărate se vorbește prea puțin, susțin activiștii de la Greenpeace. ANRE și Ministerul Energiei nu prezintă o hartă clară a locurilor în care există într-adevăr probleme la rețea, iar limitarea capacității de producție ar afecta toate zonele. E nevoie de o investiție în baterii atât pentru distribuitorii de energie, pentru prosumatori, cât și de investiții în transportatorul național, Transelectrica, care administrează Sistemul Energetic Național.
Începând cu anul viitor, Guvernul a anunțat că va include finanțare pentru baterii în programului Casa Verde Fotovoltaică, atât pentru proiectele noi, cât și pentru cele care au primit deja finanțare în apelurile trecute. De ce nu s-a făcut asta deja?
Bateriile sunt scumpe, dar și pentru că nu s-a gândit. Puteau să vadă din exemplele altor țări ce se va întâmpla, dar au așteptat să apară problemele ca să facă același lucru. [...] România are 14 miliarde de euro în Fondul de Modernizare de la UE în sistemul energetic care pot fi folosiți pentru așa ceva — întărirea rețelelor. De 3 ani, abia anul acesta se fac proiecte, explică Bogdan Stroie.
Pentru mine, e impresionant că numărul prosumatorilor a sărit de la 303 în 2019, la aproape 80.000 în mijlocul anului 2023. Cred că ce vedem acum e începutul unei revoluții în domeniul energiei. Răspunsul autorităților la acest fenomen lasă de dorit, chiar dacă au facilitat acest rezultat prin schimbări legislative și programe de finanțare. În loc de limitarea capacității de producție, autoritățile ar trebui să găsească pârghiile necesare prin care să facă loc energiei regenerabile în rețea.
Între energie verde și comunitate, există o punte: ÎntreVecini
ÎntreVecini este o organizație non-guvernamentală care și-a propus să creeze comunități unite în jurul blocurilor și să implice un milion de români până în 2030 în acest demers. Au început cu o comunitate în sectorul șase anul trecut, căreia i-au instalat panouri fotovoltaice pe bloc și le-a facilitat accesul la ateliere de civism, composting și creșterea calității aerului în cartier. Anul acesta, și-au propus să ajungă în alte cinci comunități din capitală și în alte șase orașe din județele Dolj, Galați, Gorj, Hunedoara, Mureș și Prahova.
Ai crede că programul ajută câteva comunități de bloc să-și pună panouri fotovoltaice pe clădirile în care locuiesc, dar e mult mai mult decât atât. Colega noastră, Oana Racheleanu, a stat de vorbă cu inițiatorii, dar și cu Nadia, care a beneficiat de pe urma programului în faza pilot.
În mijlocul unei fotografii, cu pălărie galbenă și privirea ațintită în telefon, este Nadia Crânganu. De la ea a pornit totul. Când s-a mutat în blocul de pe Strada Ghirlandei, după 12 ani de locuit în Australia, și-a dat seama că îi lipsesc interacțiunile cu oamenii, cu care se obișnuise în străinătate, dar și inițiativele privind sustenabilitatea. [...] ÎntreVecini își propune să regenereze spiritul comunitar la bloc şi să transforme micro-comunităţile urbane din România în huburi sustenabile. ONG-ul oferă fiecărei comunități câte un grant de 15.000 de euro din care cumpără un kit de panouri fotovoltaice și organizează 10 activităţi sustenabile într-un an.
După ce și-au instalat panourile, Nadia și vecinii ei au decis ca restul de bani să fie investiți în amenajarea grădinii. Dintr-o „pădure de nepătruns”, spațiul verde din fața blocului a devenit „loc de învățare celor tineri, spațiu de joacă pentru copii și zonă de socializare pentru toți”, scrie Oana.
Comunitatea din Apusului, de pe Strada Ghirlandei, nu e singura care s-a transformat prin sprijinul oferit de organizația ÎntreVecini. Citește mai multe despre povestea Nadiei și a organizației aici, în ultimul articol publicat pe noua.info.
În altă ordine de idei,
🇪🇺 Politicianul olandez Wopke Hoekstra este noul Comisar European însărcinat cu portofoliul de acțiune pentru climă. A fost numit pe 9 octombrie, după ce Frans Timmermans a demisionat din funcție în august pentru a conduce o coaliție de partide verzi și de stânga. Decizia a adus multe reacții negative atât de la membrii Parlamentului European, care sunt consultați obligatoriu, cât și de la societatea civilă.
Peste 40 de organizații au semnat o scrisoare în care resping nominalizarea lui Hoekstra. Acestea spun vehement că „pe parcursul carierei sale private și politice de peste 20 de ani, nu are niciun istoric de promovare a unor politici și măsuri care să contribuie la rezolvarea crizei climatice”.
Pe lângă cariera sa politică, el vine în funcție cu un bagaj de experiențe la una dintre cele mai mari companii de petrol și gaze din lume, Shell, și la firma de consultanță McKinsey. La cea din urmă, a continuat să lucreze și după ce a obținut funcția de senator în parlamentul Țărilor de Jos, o poziție cu acces la informații și persoane care conferă un anumit grad de influență. Nu-i de mirare că McKinsey e considerată astfel cea mai puternică firmă de consultanță din lume.
Progresul pe care îl face Uniunea Europeană în a-și atinge obiectivul de neutralitate climatică este acum responsabilitatea principală a unui politician căruia îi lipsește credibilitatea. În astfel de momente, e important să ne amintim cât de crucială este această misiune și ce trebuie să facă cei în putere ca să amelioreze și, preferabil, să soluționeze criza climatică.
Pe final, te lăsăm cu ilustrația de la Clujul Sustenabil, dintr-o serie de imagini care sintetizează ultimul raport IPCCC și pe care le poți vedea aici.
Până data viitoare,
Marian & echipa noua
Mulțumim Luisei Balaban pentru că are grijă de identitatea vizuală a acestui newsletter.