Să ne bucurăm de mediul înconjurător
Pentru că viitorul e incert, iar efectele schimbărilor climatice sunt dure
OMV Petrom a anunțat acum 2 săptămâni că a semnat un contract de 1,6 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii Neptun Deep, proiectul care va face România cel mai mare producător de gaze naturale din UE în 2027.
Pentru a opri schimbările climatice la o temperatură de sub 1,5 grade Celsius (așa cum liderii lumii au propus în Acordul de la Paris), trebuie să atingem neutralitatea climatică, adică zero emisii de dioxid de carbon în plus față de ce poate stoca natura prin rezervoarele de carbon (n.r. carbon sinks) – solul, plantele (în special pădurile) și oceanele.
Conceptul științific pleacă de la raționamentul că avem un buget finit de emisii de dioxid de carbon pe care le putem degaja în atmosferă, pe lângă alte gaze cu efect de seră. Totuși, net zero este un cadru de referință care impune schimbări structurale economice, politice și chiar sociale.
Până în 2050, anul limită ales de guvernanți ca să facă tranziția, ar trebui să avem emisii net zero în România, în Uniunea Europeană, și în multe țări la nivel global. Pentru a ajunge acolo, țările sunt nevoite să renunțe la exploatările noi de gaz, ulei sau cărbune, dincolo de proiectele deja asumate până în 2021, subliniază ferm Agenția Internațională de Energie. În România, vedem cum deciziile politice și economice vin total contrar științei și naturii.
Viitorul depinde de traiectoria pe care o vom urma ca societate în ceea ce privește atingerea acestui obiectiv. Momentan, acțiunile pe care le fac statele lumii și industriile cele mai poluatoare (i.e. de combustibili fosili, minerit, zootehnie, ciment, etc.) sunt insuficiente pentru a reduce încălzirea globală. Promisiunile guvernelor (n.r pledges) ne pun pe o traiectorie de încălzire de 2 grade Celsius, arată o analiză făcută în 2022 de Climate Action Tracker.
Încălzirea globală afectează temperaturile și dă peste cap procesele Pământului în termeni meteorologici normali: vânturi puternice, ploi abundente care duc la inundații, focuri de vegetație, temperaturi inversate pe tot parcursul anului.
Ultimul video lansat de Agent Green arată una dintre implicațiile schimbărilor climatice pentru România: 330 de hectare de pădure virgină distruse de vânt.
Sute de hectare cu păduri virgine din Parcul Național Semenic – Cheile Carașului aflate în patrimoniul mondial UNESCO au fost doborâte în noaptea de 13-14 iulie, anunță Agent Green. Pădurile virgine sunt cele mai reziliente în fața intemperiilor. Astfel de efecte nu s-au mai înregistrat niciodată în Europa în păduri virgine.
Dacă economiile actuale rămân dependente de combustibilii fosili și nu ne pregătim de efectele schimbărilor climatice în mod sistematic, vom avea din ce în ce mai puțin timp de a ne bucura de natura din jurul nostru.
🙌 Efort colectiv pentru a salva ce ne-a mai rămas
Cazurile ca cel din Parcul Național Semenic – Cheile Carașului depășesc puterile de acțiune individuală sau comunitară. Există, însă, cauze locale pentru care orice sprijin este de mare ajutor. Parcul IOR este unul dintre exemple.
Grupul de Inițiativă Civică IOR - Titan este un grup de cetățeni uniți să protejeze Parcul IOR, după ce 12 hectare au intrat în proprietate privată și au fost exploatate. Nu numai că se taie copacii, dar se dau incendii de vegetație pentru a distruge zona mai repede; ultimul a fost chiar acum două nopți.
Locatarii și alți bucureșteni se strâng în fiecare joi și duminică de la 19 să ocupe spațiul și să mobilizeze oamenii pentru a pune presiune pe autorități să oprească exploatarea. E nevoie mare de solidaritate și de acțiune colectivă ca pădurea parcului și viețuitoarele ei, cum sunt aricii, să poată fi salvate.
Te poți alătura spontan în parc, la intersecția străzii Constantin Brâncuși cu Bulevardul Nicolae Grigorescu, sau poți intra în grupul aici a fost o pădure / aici ar putea fi o pădure. Următoarea acțiune, Salvăm copacii din parcul IOR!, se întâmplă duminica aceasta, de la 19:30.
PressOne a scris mai multe despre subiect într-o serie de articole dedicată parcului și a conflictului de acolo legat de zona retrocedată.
🥾 Pe final,
Nu am uitat că august e lună de concediu. Așa că îți propunem o formă de turism mai sustenabil: un drum pe Via Transilvanica.
Via Transilvanica, primul traseu turistic de lungă durată din România, trece prin zece județe și are 1400 de kilometri. Echipa Asociației Tășuleasa Social l-a lansat în Alba Iulia anul trecut, după ce 4 ani jumătate au parcurs drumul și au amplasat borne la fiecare kilometru.
Să mergi pe Via Transilvanica nu trebuie să ai nici cine știe ce condiție fizică, nici echipament ultra-performant, nici foarte mulți bani, spune Iulia, membră a echipei Tășuleasa Social. În fiecare dimineață ai scopul ăsta: să ajungi din punctul A în punctul B. E o schimbare de perspectivă.
Iulia are 25 de ani și s-a născut în Bistrița-Năsăud, județul în care asociația are sediul. Face parte din echipă de la 15 ani – a fost mai întâi voluntară, apoi angajată. E aproape sigură că o să rămână în țară, pentru că proiectul o face să simtă că are un scop în România. „Tășuleasa e cea mai lungă relație pe care am avut-o în viața mea, hrănită constant”, spune Iulia.
Ca să alegi un traseu, începe cu Ghidul Drumețului. Uite-te la cuprins și găsește o zonă care te atrage, apoi decide câți kilometri vrei să parcurgi. Ține cont de condiția ta fizică, dacă preferi să mergi prin pădure sau prin sat și experiența ta în drumeții. Înscrie-te pe grupul oficial de Facebook, unde drumeții împart povești și dau sfaturi de drum. Aici poți citi despre ce ar trebui (sau nu) să pui în rucsac, cum te odihnești, cum eviți câinii de la stână.
Apoi, alege câte zile îți dorești să petreci pe poteci prin România. Iulia spune că începi să simți un traseu de lungă durată cam după două săptămâni. Dar și două-trei zile sunt de ajuns. Pe drum, te poți caza la oamenii din sate, iar ei îți oferă și mâncare. Când echipa a marcat drumul, a documentat unde poți pune cortul, unde poți mânca. Găsești toate aceste informații în ghid.
Să umbli pe jos prin România e o lecție de toleranță și iubire, spune Iulia. Mergi așa, dintr-un sat în altul, și vezi cum se schimbă casele, cultura, oamenii. Dar găsești bunătate și lucruri mișto peste tot. Asta chiar te poate face să iubești țara.
Dacă ești prin Brașov, poți merge la o discuție cu unul dintre drumeți pe 21 august, de la 19:30.
Iar dacă decizi să fii drumeț pe Via Transilvanica, dă-ne de veste! Ne-am bucura să aflăm în ce ținut ai mers și cum ți-a fost traseul! Ne poți scrie aici: salut@noua.info.
Până data viitoare,
Marian, Patricia & echipa noua