Vom consuma toată energia solară cu panourile fotovoltaice?
Și alte mituri despre energia regenerabilă
Un sondaj recent Euronews arată că peste jumătate dintre alegătorii europeni cred că lupta cu schimbările climatice este o prioritate. Acesta e un semn bun, mai ales în lumina ultimelor proteste ale fermierilor care au pus tot mai multă presiune pe Pactul Verde European, despre care multe publicații au scris că este sub amenințare.
Uniunea Europeană și-a asumat să atingă obiectivul de zero emisii nete până în 2050 și să contribuie la eforturile globale de a menține încălzirea globală sub 2°C, așa cum prevede Acordul de la Paris. Un pas important în această direcție este tranziția sistemelor de energie din țările membre spre surse de energie regenerabilă, cu emisii de carbon zero sau foarte puține, cum ar fi energia solară și eoliană.
Energia regenerabilă derivă din surse naturale care se refac mai rapid decât se consumă. Lumina soarelui și vântul sunt astfel de surse care se refac în mod constant. Combustibilii fosili – cărbunele, petrolul și gazele naturale – sunt resurse neregenerabile care au nevoie de sute de milioane de ani pentru a se forma. Arderea combustibililor fosili, ca dioxidul de carbon, pentru a produce energie provoacă emisii de gaze cu efect de seră dăunătoare.
Ce urmează să citești sunt câteva dintre barierele și miturile care împiedică tranziția mai rapidă spre economii bazate preponderent pe energie regenerabilă. Scriem despre asta, ca să te ferim de narațiunile false din preajma alegerilor europarlamentare de pe 9 iunie. Dacă ai orice fel de curiozitate sau nedumerire despre mediu, climă și răspunsul UE pentru a le ameliora, completează acest formular scurt.
Pentru documentarea acestei ediții, am primit clarificări de la Mădălina Roman, programatoare și cercetătoare în energia regenerabilă solară. Are un doctorat la Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată din Iași. Miturile le-am primit de la reprezentanții comunităților ÎntreVecini, o asociație care se ocupă cu finanțarea de panouri fotovoltaice pentru cei care locuiesc la bloc, și de la Energy Policy Group, o asociație cu focus pe politicile de energie din România.
☀️ Soarele are o energie finită și noi o să o consumăm
Fals. Energia solară este cea mai abundentă dintre toate resursele energetice. Cantitatea de energie solară absorbită de Pământ este de aproximativ 10.000 de ori mai mare decât consumul total de energie la nivel mondial. Deși nu toate țările au acces la energie solară în mod egal, ea poate fi parte din mixul energetic.
☀️ Energia regenerabilă nu e de încredere pentru că e intermitentă
Fals. Energia solară și eoliană sunt des criticate pentru incapacitatea lor de a produce același nivel de energie constant, pentru că depind de factori externi care variază: razele solare și puterea vântului, spre exemplu. Chiar și așa, ideea că aceste surse de energie nu sunt fiabile e falsă.
Pe de o parte, pentru că aceste tehnologii sunt predictibile, mai ales pentru că serviciile de prognoză meteo au devenit din ce în ce mai căutate și mai specializate pentru piața energiei.
Aceste surse de energie se dovedesc a fi performante chiar și în condiții meteo extreme, scrie expertul John Hensley pentru USA Today. El dă exemplul Texasului unde la o furtună din 2022 operatorii rețelei au fost surprinși să vadă că unele turbine eoliene au continuat să producă energie și n-au înghețat, în parte datorită vânturilor puternice și a condițiilor mai calde de-a lungul coastei Golfului.
Mai mult, sustenabilitatea unui sistem național de energie se bazează pe varietatea de tehnologii și surse de energie. România se poate baza pe capacitatea nucleară existentă pentru a avea o bază de energie constantă, lângă care poate adăuga în timp o capacitate de stocare a energiei regenerabile în baterii. Sunt și alte acțiuni care pot favoriza sursele de energie regenerabilă, ca măsurile de „flexibilitate în cerere” (n.r. Demand-side flexibility). Printr-un semnal din partea operatorului de rețea, ca o notificare pe telefon, de exemplu, consumatorii își pot transfera consumul de energie electrică spre momentele din zi în care energia electrică este mai abundentă sau mai puțin costisitoare – acțiune care poate sprijini rețeaua atunci când e nevoie.
Pentru un consumator care își produce energia singur prin panouri solare, depinde de modalitatea în care își planifică sistemul fotovoltaic. Dacă are un sistem de stocare corect dimensionat pentru locuința sau pentru afacerea sa, în momentele în care e înnorat afară și nu există potențial solar, consumă din bateriile în care s-a stocat surplusul de energie din zilele în care a fost soare toată ziua. Dacă este atent să își dimensioneze corect sistemul, este o sursă de energie stabilă.
Pentru această planificare te-ar putea ajuta cercetarea Mădălinei și site-ul NASA (unde găsești parametrii meteorologici și solari).
☀️ Tehnologia nu se dezvoltă îndeajuns de repede ca să facem tranziția spre energie regenerabilă
Da și nu. Fondul Monetar Internațional (FMI) arată că ritmul de inovare verde, adică a tehnologiilor și a invențiilor cu un nivel scăzut de emisii și prietenoase cu mediul, a încetinit după ce „a atins 10% din numărul total de brevete de invenție depuse în 2010”.
Însă World Economic Forum spune că tranziția verde e încetinită de bariere economice și sociale, mai degrabă decât de tehnologie per se. Doar pentru a transforma sistemele de energie actuale de pe glob ca să includă energii verzi din abundență, măsuri de stocare și de eficiență ș.a.m.d., e nevoie de investiții de 3 miliarde de dolari pe an – de 3 ori mai mult față de nivelul actual.
Pe de altă parte, tranziția verde nu și-a atins încă punctul limită. Există tehnologii, ca energia eoliană și solară, pe sol sau pe apă, care pot fi în continuare instalate – motiv pentru care atât România, cât și Uniunea Europeană continuă să ofere fonduri și sprijin pentru implementarea acestora.
Costul energiei solare fotovoltaice a scăzut cu 15% în fiecare an între 2010 și 2020, iar numărul de instalări a crescut cu 25% pe an, ca urmare a ieftinirii. Capacitatea eoliană terestră a crescut cu 12% pe an. Dacă se menține ritmul de dezvoltare, energia solară fotovoltaică și cea eoliană vor domina piața de producție energetică în următorii 10 ani, estimează cercetătorii. Asta va duce la apariția unor noi locuri de muncă în inginerie, cercetare sau instalare a echipamentelor fotovoltaice.
☀️ Sunt introduse taxe pe soare
Da, dar nu pentru mult timp. Așa-numita „taxă pe soare” este menționată într-un articol opțional din directiva europeană propusă pentru promovarea utilizării energiei regenerabile. Ideea a apărut în România după ce guvernul a dat o ordonanță de urgență în 2022, prin care adopta pe grabă prevederile, ca să evite sancțiuni din partea Uniunii Europene. O parte din actul legislativ propus permitea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei să introducă o taxă suplimentară celor care folosesc și produc energie din surse regenerabile. Taxa îi viza pe cei care au accesat fonduri de la stat (prin Casa Verde sau RepowerEU) și cei care au puteri mai mari de 30 kilowați, iar din 2026 pe toți prosumatorii, conform președintelui Asociației Prosumatorilor și a Consumatorilor de Energie (APCE). Guvernul spunea atunci că Uniunea Europeană impune această prevedere. APCE a făcut o sesizare, iar Comisia Europeană a clarificat faptul că articolul este opțional.
Ordonanța a fost adoptată de Senat, însă este încă în dezbatere la Camera Deputaților. Un grup de deputați neafiliați au inițiat un proiect de lege prin care articolul problematic să fie exclus, care a primit raport de admitere. În martie a fost trimisă la rapoarte suplimentare.
☀️ Recompensa financiară pentru prosumatori vine prea târziu
Adevărat. Prin programul Casa Verde, statul român oferă 20.000 de lei nerambursabili ca să achiziționezi și instalezi panouri fotovoltaice. Procesul de la aplicare la instalare și apoi la beneficierea de pe urma panourilor durează luni întregi și are multe întârzieri, ceea ce-i lasă pe mulți români sceptici. Conform Asociaţiei Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie din România, mii de prosumatori nu primesc la timp facturile pentru energia consumată sau pentru cea livrată în reţea, iar întârzierile de facturare depăşesc 12 luni. ONG-ul a cerut la începutul lunii aprilie penalizarea furnizorilor de energie electrică pentru întârzierea facturării cu mai mult de 30 de zile faţă de data convenită în contract.
Strategia UE privind Energia Solară introduce o obligație legală privind instalările de panouri solare care să asigure o implementare accelerată a acestora pe clădiri. Instalarea de energie solară pe acoperiș va fi obligatorie pentru toate clădirile publice și comerciale noi cu o suprafață utilă mai mare de 250 m2 până în 2026, pentru toate clădirile publice și comerciale existente cu o suprafață utilă mai mare de 250 m2 până în 2027 și pentru toate clădirile rezidențiale noi până în 2029. Există și excepții, cum ar fi clădirile cu scop agricultural sau clădirile istorice care pot fi scutite de la această prevedere. Punerea în aplicare a acestei măsuri va fi ușurată odată ce România va conferi un cadru legal comunităților de energie, așa cum cere Uniunea Europeană.
„Eu cred că oamenii trebuie să ia decizia asta (să tranziteze spre energie regenerabilă) în primul rând economic”, spune Mădălina Roman, cercetătoarea în energia regenerabilă solară. „Chiar dacă panourile fotovoltaice sunt o investiție, pe termen lung se vede diferența la factura de curent.”
Totodată, spune că e conștientă că acest tip de gândire se aplică în cazul oamenilor cu statut socio-economic mediu spre ridicat. „Mă gândesc la socrii mei care au o pensie minimă pe economie, pentru ei e mai ușor să plătească 100 de lei în plus la curent, decât să investească în panouri fotovoltaice”.
„În același timp, până și cărbunii se mai termină”, continuă Mădălina. „Combustibilii fosili nu sunt interminabili, și atunci ce facem? Pune-ți problema ce ar fi să trăiești o zi fără curent, fără energie electrică. Nu cred că ai nevoie de motivație mai mare de atât”.
Acest newsletter e răspunsul la întrebarea unui cititor/cititoare/cititorx despre argumentele împotriva energiei regenerabile – cât de adevărate sunt și cum le putem combate, în contextul alegerilor europarlamentare care se votează pe 9 iunie.
În următoarele ediții, vom continua seria de răspunsuri la curiozitățile cititorilor despre tranziția verde în contextul Uniunii Europene. Pentru asta avem nevoie de ajutorul vostru: spuneți-ne în acest formular ce mituri ați auzit, ce întrebări, neclarități sau frustrări aveți legate de cum evoluează economia, politica și societatea europeană în drumul său spre neutralitate climatică. Orice gând ne poate fi de folos în procesul editorial.
Până data viitoare,
Patricia, Marian & echipa noua
Mulțumim Luisei Balaban pentru că are grijă de identitatea vizuală a acestui newsletter și Oanei Racheleanu pentru editare.