Un elev din oraș, în drum spre școală – cum ți-l imaginezi? Propunem un scenariu: iese din casă cu cască de protecție, urcă pe bicicletă și se alătură unui grup de bicicliști – elevi, părinți și polițiști care îi escortează. Merg pe șosea până la școală, pe o rută prestabilită. La întoarcere, același drum. Pare cunoscut? Căci pentru noi, nu.
Dar elevii din Sibiu au participat la o astfel de tură pe 9 septembrie, la inițiativa Urban Bike Revolution – o asociație ce își propune să ofere oamenilor experiența plimbărilor cu bicicleta și să încurajeze renunțarea la mașină.
„Misiunea noastră e să facem bicicleta mijlocul cel mai agreat de deplasare în mediul urban”, spune Andrei Rusu, fondator Urban Bike Revolution. „Să ajungem în punctul în care oamenii, când ies din casă, să meargă spre bicicletă fără să fie o luptă să nu ia mașina”.
Andrei a înființat asociația Urban Bike Revolution în 2020, alături de Dana Mitea. El a studiat în Münster, Germania, unde oamenii foloseau atât de mult bicicleta, încât îi inspirau și pe cei nou veniți în oraș să își cumpere, dacă nu aveau.
„Oamenii care merg cu bicicleta au o contribuție socială pozitivă extrem de mare”, spune Andrei. „De la amprenta mică de carbon pe care o lasă asupra orașului și lipsa poluării fonice, la faptul că tind să fie mai sănătoși, deci scad costurile sociale. Toate lucrurile astea m-au făcut să îmi doresc să mă întorc în România și să schimb un oraș”.
După câteva evenimente la Sibiu, Andrei și Dana au fost curioși cum influențează lunile de școală volumul de trafic urban. Primăria nu avea astfel de date, așa că anul acesta au făcut un studiu privind mijlocul de transport cu care elevii sibieni merg la școală.
Rezultatele au arătat că 52% dintre elevi merg la școală cu mașina, 24% pe jos și 21% cu autobuzul. Doar 1% merg cu bicicleta și 1% cu trotineta.
Andrei spune că motivul principal e frica: „Ne e frică de alte mașini, dar noi mergem cu mașinile. Și nu zic că nu au dreptate să le fie frică, dar cu cât reducem utilizarea mașinii, cu atât crește și încrederea în sine și în ceilalți”.
Până să schimbăm infrastructura urbană, polițiști, părinți și voluntari ar putea să asigure siguranța elevilor pe șosea. Asta se întâmplă în Barcelona, prin mișcarea Bicibus (Bike Buses), care a început acum trei ani. Aici s-au format peste 100 de linii la care peste 900 de elevi se alătură în drum spre școală. Fiecare linie funcționează ca o stație de autobuz – are program prestabilit și puncte de întâlnire.
Uite aici varianta în engleză a kit-ului despre ce înseamnă bicibus și cum poți înființa o astfel de rută în orașul tău.
Bicibus sprijină tranziția spre transportul fără emisii de carbon și crește încrederea cetățenilor în comunitatea din care fac parte. În plus, mersul pe bicicletă dezvoltă capacitatea de orientare și nivelul de autonomie al elevilor, sănătatea lor fizică și mentală.
Prin turul din 9 septembrie, Urban Bike Revolution a vrut să arate cum ar putea elevii să meargă spre școală.
„Căutăm modele și soluții care să le îmbunătățească viața oamenilor în momentul ăsta. Să le arătăm că da, poți merge prin oraș, descoperă-l. E un gen de experiență ce îl face să se simtă mai în siguranță”.
Urban Bike Revolution colaborează acum cu 20 de școli și cu poliția din oraș.
„Din spate trebuie să vină soluții și de la administrație”, spune Andrei. „Să gândească coridoare de tranzit între cartiere și școli. Sau zone unde să restricționeze traficul. Dar noi ce facem e să încercăm să schimbăm mentalul colectiv”.
Extra:
🚴 Citește articolul din Panorama pentru mai multe detalii despre cercetarea făcută de echipa Urban Bike Revolution și ce soluții propune Andrei pentru mobilitatea școlară.
🚴 Urmărește acest video în care Alexandra Corbu, de la Starea Planetei, a documentat mișcarea Bicibus.
🚴 Ascultă acest episod de podcast de la A fost odată, dacă îți dorești să deschizi o conversație cu copiii despre alte mijloace de transport, în afară de mașină.
🚴 Citește articolul publicat în Scena 9 care sparge mituri despre biciclete și arată cum ar putea ele să îmbunătățească viața urbană.
✨On the spotlight: Mai avem nevoie de spații verzi în orașe?
La final de august, când am publicat ediția newsletterului Ne întoarcem la betoane?, am scris despre impactul pe care l-ar putea avea modificările propuse la Codul Urbanismului și Legea Spațiilor Verzi asupra mediului, dacă ele trec în forma propusă. Patricia a vorbit atunci cu mai mulți specialiști care își arătau îngrijorarea față de modificările legislative și s-a uitat la cum ar fi impactat Parcul Tineretului. După 60 de ani de când a fost inaugurat, parcul a ajuns de la 200 de hectare la 94:
Parcul Tineretului s-ar putea micșora cu șapte hectare dacă dezvoltatorii imobiliari vor avea câștig de cauză la voturile Camerei Deputaților privind Codul Urbanismului și Legea Spațiilor Verzi, ambele amânate pentru septembrie 2023. În timp ce Uniunea Europeană încearcă să conserve spațiile verzi din orașe ca să combată schimbările climatice, România riscă să meargă în direcția opusă, a scirs Patricia după ce s-a consultat cu activiștii de mediu, specialiștii și cei preocupați de soarta parcului.
Citește-i articolul pe noua.info și urmărește demersurile Platformei de Mediu pentru București care strânge semnături de la societatea civilă pentru a presa decidenții să nu voteze împotriva cetățenilor și a naturii deja înghesuită și insuficientă în București.
Printre altele,
🟢 „Un proces ca niciun altul” a avut prima audiere pe 27 septembrie, în Strasburg, acolo unde șase tineri din Portugalia au adus 33 de țări în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Ei spun că guvernele nu și-au îndeplinit rolul de a evita o catastrofă climatică și nici nu fac îndeajuns de multe pentru a reduce în mod semnificativ emisiile cu efect de seră. Cazul a fost acceptat pe baza „importanței și problemei ridicate” și va fi judecat de către Marea Cameră a Curții, unde ajung doar cazurile de o importanță excepțională.
Concret, solicitanții acestui caz argumentează că incendiile de pădure din Portugalia sunt direct conectate cu încălzirea globală și invocă un risc asupra sănătății lor. Ei aduc în vedere și furtunile puternice create de peturbarea climei, cât și riscul locuințelor care se situează în apropierea mării în Lisabona. Așa cum am menționat și noi în newsletter-ul cu numărul opt din iulie, reclamanții susțin că trăiesc cu o stare de anxietate cauzată de aceste catastrofe, iar perspectiva de a-și petrece întreaga viață într-un mediu din ce în ce mai cald îi afectează atât pe ei cât și pe viitoarele familii pe care le-ar putea avea.
Chiar dacă aplicanții locuiesc în Portugalia, au chemat în judecată cele 33 de țări europene pentru că toate, în perspectiva lor, contribuie la fenomenul de încălzire globală. Dacă îți stârnește interes acest caz istoric, citește cum a decurs prima audiere într-un thread scris de unul dintre avocații Centrului de Drept Internațional pentru Mediu (CIEL).
🟢 Pe 25 septembrie, partidele VOLT, Acum, Platforma SENS și europarlamentarul Nicu Ștefănuță au lansat Coaliția Verde Progresistă. Formată din mai multe partide mici, coaliția își propune să aducă laolaltă mișcări și partide locale, candidați independenți și alte organizații care împreună să ofere o alternativă verde la următoarele runde de alegeri și pe termen lung. Nu e o surpriză că Partidul Verde nu face parte din această inițiativă, dat fiind că acum câteva luni conducerea nouă, care nici bine nu se instalase, a fost demisă. Conflictele interne, istoria recentă de „migrație politică” masivă, cât și modul de lucru – vezi campania de promovare din vară făcută cu Jeepul pe faleză – justifică nevoia politică de a crea alte formațiuni cu o direcție verde reală.
În mapa de prezentare pentru jurnaliști, încă indisponibilă online, Coaliția își propune, printre altele, să prioritizeze tranziția verde și angajamentele pe care România și le-a luat la nivel european și global, să crească salariul minim în conformitate cu coșul minim de cumpărături, să scadă taxele pe muncă și să crească taxarea marilor averi, să interzică internshipurile neplătite și să ofere drepturi egale comunității LGBTQIA+.
Suntem curioși câte dintre aceste teme se vor regăsi și în campaniile partidelor mainstream. Chiar dacă avem nevoie de alternative, aceste teme trebuie să se regăsească și în planurile partidelor deja existente, pentru că momentan nu se întrevăd șanse reale ca această Coaliție sau orice alt partid mic să aibă vreo șansă de a intra în structurile decizionale și de conducere. Cel mai probabil, nici măcar nu vor ajunge pe liste, pentru că pragurile de adunat semnături sunt destul de ridicate.
Așa că, agenda verde, care aduce beneficii atât pentru mediu, cât și pentru oameni, trebuie să rămână prezentă indiferent de cine intră în parlament și în guvern, în primării și consilii. Altfel, vom avea doar de pierdut, noi toți, indiferent de culoare politică.
Până data viitoare,
Marian, Patricia & echipa
*(C) Luisei Balaban pentru identitatea vizuală a acestui newsletter.
"Să gândească coridoare de tranzit între cartiere și școli. Sau zone unde să restricționeze traficul. "
De fapt cu asta trebuie inceput. Asta e solutia. Singura solutie. Daca exista culoare sigure pentru biciclete oamenii le vor folosi. Nu doar copiii.