Un an de la primul newsletter
Și nu ne oprim aici :)
Bun-venit abonaților din ultimele săptămâni! Suntem Patricia și Marian. Eu, Marian, am plăcerea să vă scriu cum a început acest newsletter, urmat de ce am învățat din discuția cu feminista vegană, Maria Martelli. Patricia va trece în revistă ce știri ne-au atras atenția în ultima perioadă.
Prima discuție despre newsletter m-a găsit în Spania, într-o întâlnire online la începutul anului 2023. Sabina, co-fondatoarea platformei, ne-a propus într-un mail un mijloc de comunicare cu cititorii direct în inbox, iar eu m-am autopropus.
Stăteam în pat, cu laptopul pe pernă, și mă bucuram că Sabina aprecia munca mea – articolele despre experiența la COP27 și la European Youth Energy Forum. Mi-a spus că nu avea o idee fixă despre cum ar fi trebuit să arate newsletter-ul, așa că am simțit că e un spațiu sigur să încerc să-i dau viață.
Din ianuarie până în martie, am scris și prezentat o licență despre ecologie politică la Universitatea din București și m-am mutat în Berlin cu un bagaj emoțional mai mare decât cel cu haine. Eram în burnout. Mi-era greu să scriu articole sau să aplic pentru joburi. Îmi aducea plăcere doar să scriu la newsletter, pentru că l-am simțit ca pe un spațiu de joacă.
„Salut! Mai ai loc de un newsletter în inbox?” a fost primul mesaj pe care l-am publicat pe substack. Știam că era în trend să scrii newsletter, dar am fost optimiști că mai era loc și pentru noi în căsuța de email a oamenilor. Aveam în jur de 30 de abonați pe 9 martie anul trecut, toți de pe site-ul nostru. Unul dintre ei era Patricia, care a scris un articol pentru platformă. „Hei! Aș putea să contribui și eu?”, ne-a scris mie și Sabinei. De ce nu, ne-am gândit noi.
Mai târziu, s-a alăturat și Luisa, cu sprijin pe partea vizuală. În vară, ne-am întâlnit să discutăm de ce scriem newsletter-ul și ce ne dorim să transmitem. Atunci ne-am hotărât să îl numim noua grijă.
Comunitatea a crescut încet, iar asta m-a făcut de multe ori să subestimez valoarea muncii noastre, chiar dacă petrecem ore bune de scris și rescris, pus surse, verificat ortografia și omogenitatea. Am scris pentru mai puțin de 200 de abonați până la final de septembrie. Ușor-ușor, am ajuns la 300 și apoi bulgărele a început să se rostogolească mai rapid. Fără vreun ban plătit pentru promovare, am crescut în ultimele trei luni cu câte 80-90 de abonați lunar. Acum am ajuns la peste 500.
Până la finalul anului, un grant de la Biodeck a acoperit costurile de design și pentru munca noastră. Din ianuarie, însă, eforturile noastre au fost voluntare. Începând cu acest newsletter, suntem sprijiniți până în iunie de un mini-grant primit prin Digital Activism Accelerator, program al TechSoup Global Network, implementat de Funky Citizens. Ne-am propus să abordăm problema dezinformării legate de schimbările climatice în rândul tinerilor (și nu numai) din România, în contextul alegerilor pentru europarlamentare.
Ce vrei să știi despre schimbări climatice în contextul alegerilor?
Anul 2024 este un an critic pentru România, întrucât vor avea loc toate cele patru runde de alegeri și peste 400.000 de tineri români vor vota pentru prima oară. La nivel european, alegerile din iunie vor decide dacă politicile pentru climă se vor menține și dezvolta sau nu.
În fiecare ediție a newsletter-ului vom descoase o temă legată de mediu (e.g. politicile de energie, biodiversitate, poluarea cu plastic etc.). Vom chestiona mituri din jurul ei, cum o abordează politicile europene și cum se reflectă la nivel local.
Ne dorim să fim sprijin în informarea pentru vot, dar avem nevoie de ajutorul tău.
Ce mituri, curiozități, neclarități ai despre Uniunea Europeană și rolul ei în combaterea schimbărilor climatice? Lasă-le în acest formular. Răspunsul îl vei găsi în inbox.
În loc de flori,
De 8 martie, am vorbit despre intersecția dintre feminism și justiție climatică cu scriitoarea și cercetătoarea feministă Maria Martelli. Ea îmbină în scrierile sale teorii antispeciiste (vezi aici ce înseamnă) și queer-feministe. Iată ce a rămas cu noi:
🌻Justiția climatică e (și) o chestiune feministă.
„Oamenii sunt afectați diferit [de criza climatică] în funcție de privilegiile pe care le au, iar unul dintre ele este cel de gen”, spune Maria. În unele zone din lume, femeile întâmpină dificultăți în asigurarea hranei pentru apropiați când recoltele sunt slabe sau în găsirea apei în vreme de secetă. Aceste probleme se agravează din cauza schimbărilor climatice, iar femeile le trăiesc mai profund, pentru că sunt socializate să se ocupe de îngrijire.
În plus, capitalismul – care promovează folosirea resurselor tuturor pentru profitul câtorva – funcționează mână în mână cu patriarhatul – în care muncile masculine se consideră superioare celor feminine.
🌻Veganismul extinde valorile feministe la toate speciile.
Cele mai evidente legături între veganism și feminism se găsesc în valori – autonomie corporală și justiție reproductivă. Acestea sunt foarte importante în mișcările feministe, iar veganismul le extinde și la celelalte animale.
Veganismul nu e despre puritatea consumului pe bază de plante, ci despre solidaritatea cu animalele non-umane și felurile în care o punem în practică.
🌻 Avem nevoie să conectăm mișcările feministe și ecologice.
Maria crede că e nevoie ca oamenii care sprijină aceste demersuri să se organizeze împreună. Ea a dat exemplul protestului de 8 martie din Cluj, care a avut o temă comună celor două mișcări: oprirea capitalismului și recunoașterea importanței muncii feminizate. „Manifestul [pentru greva generală feministă] vorbește despre exploatare, atât a persoanelor umane, cât și a celor non-umane și a Naturii”, spune ea.
Vine încă o primăvară în care putem să ne întindem lianele spre colectivele apropiate și îndepărtate, să ne susținem în luptele fiecăreia, care clădesc lupta comună.
Citește articolul de pe Infoclima care explică de ce femeile sunt mai vulnerabile la schimbări climatice și cum acestea adâncesc inegalitățile de gen.
✨Vești locale și din Europa
🇷🇴 România a câștigat procesul pentru Roșia Montană. Statul român nu va trebui să plătească despăgubiri firmei Gold Corporation; în schimb, firma va achita cheltuielile de judecată și arbitraj, conform deciziei Curții de Arbitraj Comercial Internațional de la Washington. Cum am ajuns aici?
⛰️ Firma Gabriel Resources a obținut în 1997 dreptul de a exploata zona minieră din Roșia Montană pentru 20 de ani și a luat naștere compania Roșia Montană Gold Corporation – unde statul român avea 20% din acțiuni, Gabriel Resources 80%.
Compania nu a primit aviz de mediu în 2004, așa că proiectul a fost blocat pentru 11 ani. Guvernul condus de Victor Ponta a aprobat în 2013 un proiect de lege care permitea exploatarea. Din Roșia Montană s-ar putea extrage 300 de tone de aur și 1600 de tone de argint, conform studiilor făcute de companie.
Proiectul intenționa să folosească cianuri – substanțe chimice toxice și poluante – ca să extragă aurul și să exproprieze locuitorii din Roșia Montană. Decizia guvernului a dat naștere unor proteste masive de stradă reunite sub campania „Salvați Roșia Montană”. Zeci de mii de oamenii au protestat săptămâni la rând în București și în mai multe orașe din țară, dar și din afară (peste 100 de activiști români au ieșit în stradă la Londra). Despre campanie a scris și presa internațională, ca The Guardian, BBC News. Protestele au dus la blocarea proiectului, iar în 2015 Gabriel Resources a dat România în judecată.
Decizia Tribunalului din Washington de săptămâna trecută e victoria cetățenilor și a localnicilor care au luptat peste 20 de ani ca să salveze Roșia Montană. Campania a fost prima mobilizare civică pentru mediu din România. Citește aici cum s-a dezvoltat.
🇪🇺 Parlamentul European a aprobat Legea Refacerii Naturii săptămâna trecută. Pe scurt, ea impune ca până în 2030 țările din Uniunea Europeană să refacă cel puțin 20% dintre suprafețele naturale afectate și 90% până în 2050. Acum, mai bine de 80% din habitate sunt într-o stare proastă.
Comisia Europeană a propus proiectul de lege încă din 2022, însă a trecut prin mai multe negocieri și a fost întâmpinat cu opoziție de Partidul Popular European. Ei spun că apără fermierii care ies de săptămâni la proteste împotriva legii, pentru că „i-ar supune la prea multă birocrație”. După dezbateri, s-au făcut mai multe concesii – s-a retras propunerea de lege pentru reducerea pesticidelor și s-a amânat cea care îi obliga pe fermieri să rezerve mai multă suprafață de pământ pentru natură.
🇪🇺 Uniunea Europeană interzice plasticul de unică folosință pentru fructele și legumele proaspete, produsele de igienă personală din hoteluri și pentru împachetarea mâncării de tip fast-food în urma negocierilor de lunea trecută. În plus, ambalajele de pe piață trebuie să fie reciclabile până în 2030.
Inițial, politicienii au propus interzicerea tuturor ambalajelor de unică folosință, nu doar cele din plastic, însă industriile afectate – cea hotelieră, producătorii de bere și vin, de băuturi răcoritoare, lanțurile de fast-food – s-au opus puternic. „Normal că mi-aș fi dorit mai mult [...], dar cred că am obținut un compromis bun”, spune deputata germană Delara Burkhardt pentru Politico.
Textul final nu s-a publicat încă și trebuie să fie aprobat complet de Parlament și Consiliu.
Iată cum s-ar vedea legea în viața noastră:
🌱 Propriile recipiente pentru alimentele la pachet – când vei cumpăra mâncare sau băuturi la pachet, fie vei aduce propriul recipient, fie le vei primi în ambalaje reutilizabile, pe care le vei returna.
🌱 Sisteme de garanție-returnare – despre cel din România ți-am povestit aici, iar dacă vrei mai multe detalii citește acest minighid, scris de Anca Iosif, despre cum să ne separăm gunoiul după ultimele noi actualizări legislative.
🌱 Cutii mai mici – legea introduce un raport maxim de 50% spațiu gol pentru ambalaje, care se va remarca la cutiile de parfum de lux supradimensionate, cutii de transport mai mari decât produsul sau ambalajele fără scop, cum ar fi pernele de aer sau folia cu bule de aer.
👑Bonus: Patricia a lucrat la newsletter cu această melodie în căști.
Pe data viitoare,
Patricia, Marian & echipa noua