Care e noua ta grijă în 2024?

Ne schimbăm numele, dar continuăm să îți scriem despre mediu și climă.

La aproape un an de la prima ediție a newsletter-ului, ne-am gândit să-l numim „noua grijă”. Iată de ce:

Privind în urmă, anul 2023 a fost cel mai cald din istoria României. În mod natural, apar întrebări ca: „Vom mai avea zăpadă? Cum vom adapta agricultura la tot mai multă secetă? E lumea un loc sigur să cresc un copil?”. Ele vin din incertitudinea viitorului și trezesc adesea anxietate pe care e greu să o liniștim, mai ales când nu știm cum sau ce să controlăm și nu avem cui spune. Iar un studiu din 2021 a arătat că 15% dintre copiii români s-au simțit ridiculizați de către colegi din cauza implicării lor în protecția mediului. Mai mult, 10% dintre copii declară că au fost situații în care s-au simțit jigniți sau ironizați de către adulți legat de implicarea lor pentru protecția mediului. 

Noi credem că tocmai acesta e primul pas spre ameliorarea fricii legate de criza climatică. Să povestim într-un spațiu sigur despre ce ne apasă când vine vorba de viitorul planetei și cum credem că putem lua parte la acest prezent incontestabil. Pentru că îngrijorarea e un semn de preocupare. De aici se poate naște interes pentru ce putem face să acceptăm această realitate, în timp ce acționăm spre a o schimba. 

Până acum, am scris despre veganism, agricultură și semințe. Am pus în context știri internaționale și probleme locale, ca investițiile de miliarde ale băncilor în combustibili fosili sau arderile și distrugerile din parcul IOR. Am luat legătura cu politicieni când modificarea Legii Spațiilor Verzi ar fi riscat pierderea multor colțuri de natură din orașe și am intrat în profunzimea temei prosumatorilor.  Am vorbit cu Iulia Mureșan de la Via Transilvanica, Roxana Buzețelu de la Micile Bucurii și alți oameni care contribuie la un viitor sustenabil. Am pus în fiecare ediție optimism pragmatic și am încercat să ne păstrăm speranța, chiar și când veștile au părut copleșitoare. 

De la această ediție, ne vom numi „noua grijă”. Pentru că  subiectul crizei climatice e inconfortabil și adesea ne îngrijorează. Dar e inevitabil, așa că putem vedea împreună cum îl putem ameliora. Te luăm cu noi în 2024, un an în care echipa „noua grijă” va încerca să te țină informat/ă/x despre ce se întâmplă la nivel local și global în discuția despre mediu și climă. Vrem ca newsletter-ul să îți reamintească că nu ești singurul/a/x care are frici despre climă și că putem privi spre o lume cu mai multă justiție. Suntem mulți pe acest drum și acum e mai important ca oricând să ne formăm comunități. Iar faptul că acum citești newsletter-ul, te face parte din comunitatea noastră.

---

Ce ne așteaptă în 2024? 

🗳️ Alegeri. Multe alegeri.

În România le vom avea pe toate patru: europarlamentare, parlamentare, locale și prezidențiale – nu neapărat în ordinea asta, la cum se arată ultimele discuții din spațiul public. Nu suntem singurii – aproape jumătate din populația globului votează anul acesta, în cel puțin 64 de țări. Atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivel global, potențialul de a ameliora schimbările climatice și de a traversa deceniul acesta crucial al tranziției verzi stă (considerabil de mult) în mâinile următorilor decidenți. În cele mai noi sondaje, Donald Trump conduce lupta electorală împotriva lui Joe Biden și ar putea câștiga un nou mandat de președinte al Statelor Unite ale Americii în noiembrie. După primele șase luni din mandatul lui, în 2017, Trump a decis să părăsească Acordul de la Paris, iar în patru ani cât a locuit la Casa Albă acesta a anulat peste 100 de norme de mediu. 

Politico spune despre 2024 că este „anul de anxietate al Europei”, pentru că se confruntă cu un val de popularitate pentru partidele eurosceptice și de extremă dreaptă în majoritatea țărilor din Uniune. Conform unui studiu făcut pe șase țări, partidele de acest tip tind să respingă știința climei, să fie în opoziție față de procesele de decarbonizare a economiei, susțin exploatarea gazelor naturale, a utilizării în continuare a cărbunelui. Sunt și în opoziție față de unele tipuri de politici favorabile energiei regenerabile și eficienței energetice, astfel destule motive pentru anxietate. 

🏜️ Un an poate și mai cald

„2023 este cel mai cald an din istorie pentru România” scria pe 2 ianuarie Ministerul Mediului într-un comunicat de presă. 

Intervalul 2012-2023 devine cea mai caldă perioadă de 12 ani consecutivi din istoria măsurătorilor meteorologice, conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).

Situația e aceeași atât la nivel european, cât și global – pe toate planurile, 2023 a fost cel mai cald an din istorie. Mai mult, serviciul meteorologic național pentru Regatul Unit, Met Office, prevede că temperatura globală în 2024 va crește și mai mult până va ajunge să depășească cu 1,5 grade Celsius nivelurile preindustriale. Ținta Acordului de la Paris este să limiteze această încălzire sub 2 grade, de preferabil 1,5, pentru că această țintă este „linia de apărare” – „ar putea evita efectele climatice mai extreme și ireversibile care ar avea loc în cazul unei creșteri de 2 grade Celsius”, scrie MIT News. 

🪖 Și mai multe conflicte

Genocidul din Gaza continuă. Cel puțin 27 de mii de palestinieni omorâți, majoritatea femei și copii, iar alte 300 de mii de persoane sunt în pericol de foamete, conform Națiunilor Unite. La această sumă a suferinței atroce, se adaugă bombardamentele în Yemen, și cele sporadice în Liban, Siria, Iran, Irak, Pakistan. Conflicte armate există și în afara regiunii, peste 110 în întreaga lume, conform Academiei de la Geneva de Drept Umanitar Internațional și Drepturile Omului, care monitorizează țările și actorii non-statali implicați. Ucraina nu e singura țară implicată în război aproape de noi, mai sunt alte state ca Germania, Franța, Belgia care sunt implicate în bombardarea Siriei și Irakului. 

Am scris anul trecut despre intensificarea resurselor cu destinație militară la nivel global, care în 2022 a ajuns la un record de 2,24 trilioane de dolari, și care limitează capacitatea guvernelor de a finanța eforturile de atenuare și adaptare la schimbările climatice. Dar mai presus de acest lucru, conflictele armate îndepărtează capacitatea a milioane de oameni de a trăi într-un mediu sigur și sănătos, chiar și după ce acestea se termină. Concepte precum „sustenabilitate” și „tranziție verde” devin fantasme într-un peisaj caracterizat de distrugeri: umane, naturale, de infrastructură, de patrimoniu, culturale, așa cum relatează jurnalista Bisan Owda, direct din Rafah, Gaza. 

📃Legi cu potențial pozitiv 

→ Am scris la finalul lui noiembrie despre inițiativa Comisiei Europene de a întări dreptul la reparație al europenilor, iar zilele trecute negociatorii Uniunii au ajuns deja la o înțelegere! Odată ce legea va fi publicată în Monitorul Oficial al UE, țările membre au 24 de luni pentru a o transpune în legislație națională, ceea ce înseamnă că reparatul electrocasnicelor (inclusiv al telefoanelor) ar trebui să fie mult mai simplu. Statele trebuie să introducă cel puțin o măsură de promovare a reparațiilor, precum vouchere, campanii, cursuri, sprijin pentru spații comunitare de reparații sau chiar reduceri de taxe și impozite. Pe de altă parte, companiile trebuie să ofere posibilitatea de a împrumuta alte dispozitive în timp ce consumatorii le lasă pe cele proprii la reparat și să ofere o prelungire suplimentară de un an a garanției legale pentru bunurile reparate, printre alte măsuri. Mai multe pe Euractiv. 

→ Comisia Europeană e așteptată ca în martie să prezinte o inițiativă privind reziliența apei care să răspundă la presiunile tot mai mari cauzate de schimbările climatice, dar „în primul rând deceniilor de gestionare structurală defectuoasă a acestei resurse prețioase, poluării și degradării ecosistemelor”. Un raport publicat de WWF în toamna anului trecut arată că 60% din râurile, lacurile și alte corpuri de apă de suprafață din Europa nu sunt în stare bună. Împreună cu alte cinci organizații non-guvernamentale, au pus presiune pe autoritățile europene să adopte o nouă lege a UE privind schimbările climatice și reziliența apei.

✨Mai mult timp în natură pentru copii 

🌲 Administrația Fondului pentru Mediu lansează Rangerii Juniori, un program pilot de 10 milioane de lei destinat elevilor pentru activități recreative în ariile protejate. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor își propune prin acest proiect să comunice cu copiii despre respectul față de natură și implicarea în protejarea ei. Mai multe detalii vor apărea cel mai probabil în martie, atunci când se va deschide apelul pentru proiecte și ghidul de aplicare.

Dacă ai ajuns până la final, spune-ne cum ți se pare schimbarea noastră de identitate în secțiunea de comentarii sau pe email (salut@noua.info). Dacă noua ta grijă este îndreptată spre mediu și climă anul acesta, scrie-ne cum te putem ajuta. 

Pe curând, 
Marian, Patricia & echipa noua