Nimic nu leagă oamenii mai bine decât hrana
Despre legea pentru diminuarea risipei alimentare, seceta din sudul Europei, amânarea legii pentru reziliența apei, și alte știri
Parlamentarii au votat săptămâna trecută un proiect de lege ce modifică Legea nr. 217/2016 pentru diminuarea risipei alimentare. Am citit știrea după ce am pus la cuptor o plăcintă cu mere a cărei rețetă o am de la bunicul meu. M-am gândit: „De ce aruncăm ceva de care suntem așa de legați?”.
Dar risipa alimentară are loc pe tot traseul mâncării, de la cultivare sau creșterea animalelor la fermă, la prelucrare și fabricare, comercializare în restaurante și cantine, supermarketuri, precum și consum în casele oamenilor. Cea din urmă produce 70% din risipă.
Noua legea prevede ca restaurantele, cantinele, magazinele să aplice măcar două măsuri de prevenire a risipei înainte să le arunce la groapa de gunoi. Practic, să vândă la preț redus sau să doneze alimente aproape de expirare, să ofere alimentele spre hrănirea animalelor sau spre utilizarea pentru compost. Înainte de modificarea legii, aceste măsuri aveau titlul de recomandări, fără să fie obligatorii. Acum, se introduc amenzi între 10.000 și 40.000 de lei.
„Legea ajută contextul românesc să se întoarcă la o reală preocupare pentru evitarea risipei. Are, însă, o lipsă de detaliu în implementare care lasă loc de interpretări și s-ar putea să creeze în practică chiar opusul evitării risipei alimentare”, spune Camelia Gui, fondatoarea Băncii pentru Alimente din Cluj-Napoca și a proiectului Food Waste Combat. Ea e co-fondatoarea și președinta organizației Clujul Sustenabil.
Problema ridicată de Camelia e că cei care se ocupă de alimente pot să adopte oricare două măsuri, fără să urmeze o ierarhie. „Ar fi ideal măcar să orienteze operatorul economic să abordeze două măsuri una după alta, în cascadă. Să impună sprijinirea prioritară a băncilor de alimente și o mai bună gestiune internă a produselor, ca să nu fie nevoie să scoți atât de multe alimente sub formă de risipă”.
Ierarhia de recuperare a hranei indică în ce proporție ar trebui magazinele, restaurantele și cantinele să folosească diversele măsuri ca să gestioneze mâncarea neconsumată. De sus în jos, avem:
🍎 Strategiile prin care se evită risipa alimentară, cum ar fi vânzarea la preț redus a produselor aproape de expirare, încurajarea clienților de la restaurant să ia la pachet mâncarea neconsumată, ajustarea aprovizionării în funcție de cerere.
🍎 Donarea spre bănci de alimente sau organizații care se ocupă de distribuirea mâncării către persoane care au nevoie.
🍎 Donarea spre adăposturi de animale.
🍎 Transformarea în biogaze care se pot folosi ca surse alternative de energie.
🍎 Compostarea este un proces prin care resturile biodegradabile se transformă în îngrășământ pentru sol. Compostul e închis la culoare, sfărâmicios și de consistența pământului.
„Mă tem că legea va mări cantitatea de hrană donată relativ lejer către adăposturi de animale, pentru că nu sunt niște reguli foarte precise”, spune Camelia. „Și poate chiar va lua o parte din ce ar trebui să primească banca de alimente, pentru că procesul de donare e mai dificil”.
În plus, noua lege prevede ca Ministerul Agriculturii să creeze până în 2025 o platformă națională digitală unde magazinele și restaurantele să publice ce măsuri iau ca să limiteze risipa alimentară.
„Practic, noi avem nevoie de o platformă în care să centralizăm toate datele, ca să ne dăm seama câtă mâncare am salvat și câtă a ajuns până la urmă la groapa de gunoi”, spune Diana Buzoianu, vicepreședinta Comisiei de Mediu. „Până acum, rapoartele astea se făceau prin documente scrise, trimise spre minister, fără să fie o evidență clară. Ori, fără această colectare de date, tu ca stat nu poți să iei niciun fel de măsură să îmbunătățești situația”.
Legea reduce și birocrația de care organizațiile au nevoie ca să preia alimentele neperisabile și să le ofere spre donație. „Era foarte dificil să iei un aviz veterinar pentru un bax de cornuri sau făină. Și nici nu e nevoie de asta”, spune Buzoianu.
Camelia crede că „legea a fost dată mai mult pe filieră politică, fără să consulte toți specialiștii care ar fi putut contribui să o facă grozavă”.
Food Waste Combat organizează ateliere menite să educe cu privire la risipa alimentară în școli și companii. La ateliere, insistă ca oamenii să devină curioși despre hrana lor – cum miroase, ce gust are, de unde provine. „Pentru a evita risipa și a mânca mai sustenabil, trebuie să ne întoarcem la origini, la legătura afectivă cu ceea ce mâncăm, pentru că ea e una profundă”.
Le propun participanților de gimnaziu să încerce rețete creative, să meargă la piață. Cu adolescenții și adulții vorbesc mai detaliat despre a-și asuma responsabilitatea cu privire la ce cumpără și gătesc.
„Nimic nu leagă oamenii mai bine decât hrana”, spune Camelia. „Împărțitul sau gătitul unei mese, chiar și dacă arzi ceea ce faci în cuptor, tot e o legătură și o amintire creată”.
Cum dăunează risipa alimentară?
„Dacă ne întrebăm de ce mâncăm, cum mâncăm și cu cine mâncăm ajungem la toate elementele critice de astăzi pentru sustenabilitatea lumii”, spune Camelia. „Dacă ne uităm la călătoria hranei până la noi, observăm lucruri care țin de echitate, etica muncii celor care o fac. Începem să ne uităm la amprenta ecologică a transportului hranei, utilizarea pesticidelor și sănătatea solului. Și uite așa ajungi să te uiți la sustenabilitate”.
Risipa alimentară cauzează 10% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, aproape la fel de mult ca transportul rutier. Cum se leagă risipa alimentară de poluare? Alimentele care ajung la gropile de gunoi eliberează metan pe măsură ce se descompun.
Metanul este un gaz cu efect de seră cu o putere de încălzire de peste 80 de ori mai mare decât a dioxidului de carbon în primii 20 de ani după ce ajunge în atmosferă. Chiar dacă CO2 are efect pe termen lung, metanul crește ritmul încălzirii pe termen scurt.
Mai mult, ca să producem alimente avem nevoie de mult teren, apă și energie. 70% din consumul de apă global merge spre agricultură. Pentru mâncarea care nici nu părăsește ferma e nevoie de o suprafață cât aproximativ jumătate din continentul Europei (4,4 milioane de km2) și un volum de apă care ar putea umple 304 milioane de bazine olimpice de înot.
Comisia Europeană a propus în 2020 strategia „De la fermă la furculiță” – o serie de 31 de inițiative care să reducă cu până la 50% risipa alimentară până în 2030. Doar opt dintre ele au fost puse în aplicare, în timp ce jumătate nu au fost nici măcar discutate. Peste două treimi din strategie va rămâne probabil neterminată înainte ca o nouă comisie să intre în funcție în noiembrie.
✨Bonus:
🍏 Subiectul risipei alimentare nu e nou în redacția noastră: citește aici despre ce se întâmplă cu mâncarea care ajunge la groapa de gunoi; aici despre legătura dintre schimbările climatice și risipa alimentară, iar aici despre strategiile de la rafturi.
🍏 Citește ghidul anti-risipă alimentară creat de Food Waste Combat.
🍏 Învață cum poți să faci compost la tine acasă.
🍏 Folosește aplicația bonapp unde găsești reduceri la alimente în pragul de a fi risipite, dacă locuiești în București sau Cluj-Napoca.
Abonează-te la newsletter-ul Meal planning de care te poți ține al jurnalistei Georgiana Ilie dacă vrei să fii mai organizat/ă/x cu mesele tale.
🍏 Fă o plăcintă cu mere.
👀 Alte lucruri care ne-au atras atenția
💥 Neptun Deep aprobat pe repede înainte
Greenpeace cheamă în judecată autoritățile și companiile implicate în proiectul de exploatare a gazelor din Marea Neagră, Neptun Deep. Aceștia cred că Agenția pentru Protecția Mediului Constanța a emis avizul de mediu fără efectuarea unor studii importante pentru aprecierea corectă a riscurilor, așa cum prevede legea.
Proiectul Neptun Deep prezintă o serie de riscuri notabile, de la amenințarea speciilor vulnerabile din Marea Neagră, până la intensificarea efectelor schimbărilor climatice. Fără autorități care să evalueze corect consecințele unui astfel de proiect, biodiversitatea și ecosistemele vor fi afectate în mod ireversibil, iar fenomenele meteo extreme se vor intensifica.
Greenpeace a analizat studiul care evaluează impactul asupra mediului pe care OMV Petrom și Romgaz l-au trimis pentru aprobare către autorități. Din acesta reiese că Neptun Deep ar urma să invadeze habitatele delfinilor pe cale de dispariție, afectați de războiul din Ucraina și de alți factori, despre care a scris chiar și The New York Times. Conducta va afecta două arii naturale protejate și va pune în pericol viața multor păsări, inclusiv pe cale de dispariție, ca gâștele cu piept roșu și pelicanii creți. Mai mult, proiectul ar elibera în atmosferă 276 de milioane de tone de CO2, pentru care 76 de cercetători și profesori din Austria se arată îngrijorați și cer anularea proiectului de gaze din Marea Neagră într-o scrisoare deschisă.
„Noua dezvoltare a surselor de energie fosilă este complet depășită și aparține muzeelor”, spune Franz Essl, profesor de ecologie și omul de știință austriac al anului în 2022. „Cu atât mai mult într-o zonă extrem de sensibilă din punct de vedere biologic precum Marea Neagră [...]”, continuă acesta în apelul către decidenți.
Poți cere și tu Guvernului României să protejeze Marea Neagră semnând petiția Greenpeace aici.
🥶 Un îngheț puternic ar putea veni peste Europa, dar nu știm când
Cercetătorii de la Universitatea Utrecht din Olanda au simulat prăbușirea unui curent important din Oceanul Atlantic, care în prezent aduce apă caldă spre nord și menține temperaturile moderate în Europa. Această prăbușire e datorată schimbărilor de salinitate și temperatură produse de topirea calotelor de ghețari. Studiul arată că ne apropiem de acest moment, în care temperaturile ar putea scădea cu până la 30 de grade Celsius ca efect al acestui colaps, dar „nu poate spune cât de aproape este acest punct critic, deoarece arată că nu există suficiente date pentru a face o estimare de încredere din punct de vedere statistic”, spune climatologul Tim Lenton pentru Euronews.
Punctele critice sau tipping points, sunt „praguri critice într-un sistem care, atunci când sunt depășite, pot duce la o schimbare semnificativă a stării sistemului, adesea cu înțelegerea faptului că schimbarea este ireversibilă”, conform IPCCC.
🌩️ Procesele pe climă și legea climei
Jurnalista Adina Florea a publicat pe Libertatea un articol despre procesele pe climă, inclusiv despre cel intentat de Declic anul trecut, unde scrie că „vesticii sunt campioni la litigii de climă, dar procesele pentru a forța guvernele să-și respecte angajamentele față de Pământ au pornit și-n Est”. Ea punctează că România este clasată ca fiind una dintre cele mai vulnerabile țări din regiune în fața schimbărilor climatice, asta și pentru că îi lipsesc politicile de adaptare. Luna aceasta, Virgil Popescu – fostul ministru al energiei și actualul președinte al Comisiei de Mediu din Parlament – a publicat pe pagina sa de Facebook că lucrează la prima lege a climei din România. Ea ar putea umple acest gol dacă e bine făcută. Organizația Internațională de Drept pentru Dezvoltare scrie că:
Reformele legislației în domeniul climei reprezintă o necesitate stringentă pentru majoritatea țărilor. Dreptatea climatică necesită abordări participative [...] care trebuie să includă participarea activă a grupurilor cele mai vulnerabile din punct de vedere climatic. Preocupările legate de climă trebuie să fie integrate în toate instituțiile publice, inclusiv în sectorul justiției, pentru a se asigura că dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice este promovată în mod sistematic și consecvent în întreaga societate.
🌵 Seceta dă târcoale continentului, dar pare neimportantă de la Bruxelle
Comunitatea autonomă Catalonia din Spania a anunțat o stare critică de secetă, care implică subiectul rezilienței apei, despre care am scris în ediția trecută. De la începutul acestei luni, cetățenii Cataloniei pot fi amendați cu până la 50 de euro dacă nu folosesc apă reutilizată pentru activități ca spălarea mașinii sau udarea grădinii, și până la 3000 de euro dacă fac „infracțiuni grave privind apa”, care implică risipirea unor cantități mari de apă.
În timp ce France24 a scris că este „cea mai rea secetă din ultimul secol”, președintele comunității, Pere Aragonès, a declarat că cetățenii sunt într-o nouă „realitate climatică” și că e mult mai probabil să fie noi secete în viitor, „mult mai intense”.
Catalonia nu e singura care se confruntă cu secetă. Sicilia a anunțat și ea că e într-o stare de „dezastru natural”, iar rezervoarele Sardiniei înregistrează deja un nivel scăzut de apă.
Între timp, la Bruxelles, Comisia Europeană a scos de pe agenda următoarelor luni inițiativa privind reziliența apei, fără a preciza în schimb când va fi lansată. Conform Observatorului European al Secetei, aproape 19,6% din teritoriul Uniunii Europene (plus Regatul Unit) se afla în condiții de avertizare în primele 10 zile din februarie, majoritar din cauza deficitului de umiditate a solului. România înregistrează această provocare pe aproape un sfert din teritoriu și nu e de mirare, având în vedere că anul acesta am avut cea mai caldă lună februarie din istorie.
🧃Dunărea cară plastic în drumul său spre Marea Neagră
Asociația Mai Mult Verde a coordonat recent un studiu despre Dunăre care arată că, în medie, fluviul transportă aproape 100 de tone de plastic. InfoClima spune că este „cel mai extins studiu de acest fel din țara noastră”, realizat în cinci zone diferite, pe trei secțiuni ale Dunării:
De la folii subțiri la capace sau resturi de electrocasnice — toate probele indică nevoia de o monitorizare extinsă a cursului fluviului, precum și de o evaluare a impactului deșeurilor asupra biodiversității.
✨Extra
→ Bankwatch România împreună cu Asociația 2 Celsius tocmai au lansat primul documentar online interactiv dedicat Gorjului, o zonă dependentă de cărbune și în plină tranziție către o economie mai verde. Viața dincolo de cărbune arată trecutul regiunii și provocările pe care le generează această economie extractivă pe ultima sută de metri înainte de a intra în cărțile de istorie. Despre ultimele dezastre naturale pe care le-a făcut industria de cărbune în Gorj a scris Laura Popa de la Press One. Documentarul nu este disponibil de pe telefon.
Până data viitoare,
Patricia, Marian & echipa noua
Mulțumim Luisei Balaban pentru că are grijă de identitatea vizuală a acestui newsletter.